Rom�nia condamnată anul trecut �n 34 de cazuri

Neprotejarea proprietăţii, pe locul 2 �n �topul� CEDO. Curtea incriminează existenţa a două titluri asupra aceluiaşi bun

Autorităţile rom�ne par să nu fi luat prea mult �n seamă avertizările făcute, �ncă din 2006, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului �n privinţa posibilităţii creşterii numărului de procese de la Strasbourg. Potrivit datelor furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii, �n urma unei vizite oficiale a magistraţilor rom�ni la Strasbourg, "totalul pl�ngerilor privind Rom�nia, aflate pe rolul Curţii �n 2007, este de 8640, iar condamnarea statului rom�n a intervenit �n 34 de cauze". "Au fost prezentate o serie de date statistice privind volumul de activitate al Curţii, ponderea statelor de unde provin pl�ngerile (Rom�nia fiind pe locul 3 după acest criteriu), ponderea pl�ngerilor admise (subliniindu-se că 70-80 % sunt declarate inadmisibile)", notează CSM, preciz�nd că anul trecut au fost soluţionate de către instanţele rom�neşti 1.478.293 cauze .

Numai că neregulile descoperite de magistraţii europeni sunt aproape identice celor semnalate �n 2006: cauzele �mpotriva Rom�niei vizează neexecutarea hotăr�rilor judecătoreşti, protecţia proprietăţii (�ndeosebi existenţa a două titluri de proprietate asupra aceluiaşi bun şi faptul că Fondul "Proprietatea" nu oferă o reparaţie efectivă), pensiile personalului militar (dacă sunt sau nu supuse impozitului pe venit), arestarea preventivă (competenţa organului care dispune această măsură), recursul �n anulare, durata procedurilor, dreptul de acces la instanţă (cuantumul ridicat al taxei judiciare de timbru), condiţiile de detenţie din penitenciare şi practica neunitară.

"�n acest context s-a menţionat faptul că �n Cauza Popescu Dumitru �mpotriva Rom�niei, pentru prima dată, s-a spus că judecătorii interni pot lăsa neaplicată o dispoziţie din dreptul naţional incompatibilă cu CEDO. Referitor la durata procedurilor, s-a arătat că unele state au adoptat reglementări specifice �n această materie ( de exemplu Italia, Polonia, Slovenia ş.a.), care nu se regăsesc �n legislaţia rom�nă. Profesorul universitar doctor Corneliu B�rsan, judecător la CEDO, a insistat asupra necesităţii revizuirii urgente a procedurilor, aşezarea judicioasă a competenţelor şi crearea cadrului adecvat pentru ca �nalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-şi poată �ndeplini rolul de interpretare şi aplicare unitară a legii", notează CSM.
Legea 247/2005, incompletă
Potrivit statisticilor, p�nă la jumătatea anului 2006, pe rolul Curţii erau �nregistrate peste 150 de pl�ngeri referitoare la �ncălcarea dreptului de proprietate, magistraţii de la Strasbourg anticip�nd "un nou val de condamnări ale Rom�niei pentru �ncălcarea dreptului la proprietate, cu consecinţe financiare considerabile pentru bugetul de stat".

CEDO a remarcat, �ncă din 2006, că legea 247/2005, cea care reglementează organizarea şi funcţionarea Fondului, nu ia �n considerare "prejudiciul rezultat din absenţa prelungită de acordare a unei despăgubiri pentru persoanele care au fost private de bunurile lor restituite prin hotăr�ri judecătoreşti definitive".

Curtea a observat că funcţionarea efectivă a Fondului implică parcurgerea prealabilă a unor operaţiuni care nu au fost �ncă finalizate, �n vederea realizării cotării la bursă. Potrivit paragrafului 33 din hotăr�rea Curţii, "pentru ca acţiunile emise de Proprietatea să poată face obiectul unei tranzacţionări pe piaţa financiară, este necesar, mai �nt�i, să fie urmată procedura de aprobare de către Consiliul Naţional al Valorilor Mobiliare (CNVM).

�ntre altele, doar după obţinerea acestei aprobări a CNVM şi după conversia titlurilor de valoare �n acţiuni cotate, persoanele care au primit asemenea titluri drept indemnizaţie pot vinde acţiunile �n mod legal. Curtea constată că aceste operaţiuni, prealabile acordării unei indemnizaţii efective, nu s-au finalizat p�nă �n prezent".