din anul 2007, atuul tau de DREPT!


Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?

  Publicat: 20 Dec 2023       658 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Potrivit art. 39 din O.U.G. nr. 114/2018: �(1) Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din institutiile si autoritatile publice, devenite executorii in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel:

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Despagubiri stabilite in sarcina partii contractante pentru intarzierea executarii obligatiilor asumate.
Totalitatea regulilor obligatorii privind executarea hotararilor.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Puterile publice existente in stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Persoana care, in baza unei cambii, isi asuma obligatia de a garanta indeplinirea prestatiei (efectuarea platii) de care este tinut trasul ca debitor cambial principal, putand fi urmarita,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Comunicare scrisa, adresata ardesata direct sau prin executorul judecatoresc, prin care se cere debitorului executarea obligatiei scadente.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Parte a fondurilor de productie ale unitatilor, care se consuma in intregime in fiecare ciclu de fabricatie si isi transfera dintr-o data si in totalitate valoarea asupra produselor create.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Structura functionala care actioneaza in regim de putere publica si/sau presteaza servicii publice si care este finantata din venituri bugetare si/sau din venituri proprii, in conditiile legii finantelor publice.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.

a) in primul an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 5% din valoarea titlului executoriu;


b) in al doilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 10% din valoarea titlului executoriu;


c) in al treilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;


d) in al patrulea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;


e) in al cincilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 35% din valoarea titlului executoriu.


(2) Procedura de plata esalonata prevazuta la alin. (1) se aplica si in ceea ce priveste plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti devenite executorii in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, avand ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.


(3) In cursul termenului prevazut la alin. (1), orice procedura de executare silita se suspenda de drept``.


Textul de lege mentionat reglementeaza executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice stabilind ca plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din institutiile si autoritatile publice, devenite executorii in perioada 1 ianuarie 2019- 31 decembrie 2021 se va realiza esalonat.


Astfel cum reiese chiar din alin. (1) al art. 39 din O.U.G. nr. 114/2018, aceasta dispozitie legislativa are in vedere ca plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti se va realiza esalonat doar in situatia in care au ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din institutiile si autoritatile publice .


Prin urmare, problema de drept care se impune a fi dezlegata pentru justa solutionare a cauzei este aceea de a stabili daca dispozitiile art. 39 din O.U.G nr. 114/2018 sunt aplicabile in speta, raportat la obligatiile stabilite in sarcina contestatorului prin titlul executoriu pus in executare de catre reclamanta.


In fapt, prin Sentinta civila nr. x/17.08.2021 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, avand ca obiect contestatie decizie de concediere, instanta a admis cererea de chemare in judecata formulata de intimata (T) in contradictoriu cu contestatoarea (Institutul Z) si a dispus urmatoarele: ``anuleaza decizia nr. 22/14.04.2021 emisa de parata, dispune reintegrarea reclamantei pe postul si functia detinute anterior incetarii raporturilor de munca, obliga parata la plata catre reclamanta a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la momentul incetarii raporturilor de munca si pana la reintegrarea efectiva``.


Prin decizia civila nr. y/18.04.2022 pronuntata de Curtea de Apel s-a admis apelul formulat de Institutul Z, sentinta de mai sus a fost schimbata doar in parte, in sensul respingerii exceptie prescriptiei dreptului material la actiune invocat de reclamanta in legatura cu cererea reconventionala, aceasta din urma fiind respinsa ca neintemeiata, celelalte dispozitii ale sentintei fiind mentinute.


Prin cererea din data de 21.10.2022, creditoarea a solicitat executarea silita a intimatului in vederea aducerii la indeplinire a dispozitiilor titlului executoriu, reprezentat de sentinta civila anterior mentionata, iar prin incheierea din data de 04.11.2022, executorul judecatoresc a dispus deschiderea dosarului de executare .


Astfel ca prin incheierea din data de 10.11.2022, pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti s-a dispus incuviintarea executarii silite a debitorului.


Prin incheierea din data de 07.12.2022, executorul judecatoresc a numit un expert contabil in vederea intocmirii unei expertize contabile, avand ca obiect stabilirea valorii despagubirii egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care a beneficiat creditoarea la momentul incetarii raportului de munca si pana la data reintegrarii efective, avand in vedere si platile partiale efectuate de debitor .


Raportul de expertiza contabila a fost depus la dosarul cauzei la data de 17.01.2023. Ulterior, la data de 18.01.2023, executorul judecatoresc a stabilit prin incheiere suma datorata de catre debitor la valoarea de 110271,07 lei, precum si cheltuieli de executare, in valoare de 10604,07 lei si a emis o somatie prin care i-a pus in vedere debitorului sa precizeze in termen de 15 zile daca la acel moment se afla in imposibilitatea de a achita creanta datorata, ca urmare a lipsei de fonduri .


La data de 14.02.2023, executorul judecatoresc a emis o noua somatie, prin care a pus in vedere debitorului, ca in termen de o zi sa achite creanta datorata creditoarei.


La aceeasi data a dispus infiintarea popririi veniturilor debitorului, pe care le-ar datora tertii popriti Trezoreria Sectorului 4 Bucuresti si BRD Group Societe Generale SA. Prin procesul verbal din data de 03.03.2023, executorul judecatoresc a instituit sechestru asupra a sapte autoturisme aflate in proprietatea contestatorului.


Astfel, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a fost investita cu contestatia la executare impotriva executarii silite ce face obiectul dosarului de executare, solicitand anularea formelor de executare intocmite in dosarul de executare si suspendarea de drept a oricarei proceduri de executare silita.


Din analiza dispozitiilor din titlul executoriu, instanta a constatat ca acesta nu stabileste acordarea unor drepturi de natura salariala in favoarea intimatei, ci anuleaza un act unilateral emis de contestator de incetare a raporturilor de munca si restabileste situatia anterioara emiterii actului nelegal, respectiv dispune plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat intimata de la momentul incetarii raporturilor de munca si pana la reintegrarea efectiva.


Potrivit art. 159 din Codul muncii salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca, iar pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani .


Cum prin titlul executoriu analizat in speta institutia publica a fost obligata la plata unor sume de bani in favoarea salariatului ca urmare a anularii deciziei de incetare a raporturilor de munca, rezulta ca dispozitiile O.U.G nr. 114/2018 nu sunt incidente, nefiind justificata extinderea aplicarii sale si la alte sentinte definitive si executorii decat acelea prin care salariatii institutiilor publice li s-au acordat drepturi de natura salariala, precum sporuri, prime, care nu existau pana la acel moment in patrimoniul reclamantului.


Astfel, prin sentinta pusa in executare nu s-au recunoscut si acordat drepturi de natura salariala, deci drepturi care nu existau pana la acel moment in patrimoniul reclamantului, ci a fost obligata partea adversa la restituirea sumelor de bani de care ar fi beneficiat intimata de la momentul incetarii raporturilor de munca si pana la reintegrarea efectiva.


De altfel, in acest sens este si interpretarea data de Curtea Constitutionala in decizia nr. 355/2011 cu privire la dispozitiile similare din O.U.G. nr. 71/2009, emisa in acelasi scop ca si O.U.G. nr. 114/2018, dar pentru alt interval de timp .


Astfel, Curtea Constitutionala a retinut ca: "Desi prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, nu fac diferenta explicita intre drepturile salariale obtinute prin sentinte judecatoresti definitive si executorii in cazul salariatilor din institutiile publice care au obtinut o majorare sau o completare a acestor drepturi, prin care li s-au acordat anumite sporuri, prime etc. la salariul stabilit prin contractul individual de munca, si drepturile salariale cuprinse in contractul individual de munca, se poate retine ca intinderea de aplicare a acesteia, asa cum de altfel reiese si din titlul sau, este circumscrisa la hotarari judecatoresti prin care au fost acordate drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar si nu la hotarari judecatoresti prin care institutiile publice sunt obligate la plata unor sume de bani in favoarea salariatilor ca urmare a concedierilor efectuate in mod netemeinic sau nelegal``.


Prin urmare, una este situatia in care anumite categorii de salariati au sesizat instantele judecatoresti pentru a obtine aplicarea unor dispozitii legale prin care sa obtina o majorare a drepturilor salariale, majorare care le-a fost refuzata de angajator tocmai pe motivul ca acele dispozitii legale nu se aplica, si alta este situatia in care un salariat a sesizat instanta pentru ca aceasta sa constate concedierea sa nelegala si sa dispuna revenirea la situatia anterioara, prin urmare sa restabileasca ordinea de drept incalcata.


In prima situatie este vorba de obtinerea unor drepturi de natura salariala care nu au fost acordate prin procedura normala si nu este cazul a distinge motivele pentru care angajatorii institutii publice - nu au acordat aceste drepturi, iar drepturile astfel obtinute greveaza bugetul public fara ca Guvernul sa aiba posibilitatea sa angajeze cheltuieli de natura salariala prin bugetul de stat .


Ca atare, intrucat titlul executoriu de care se prevaleaza creditoarea stabileste in sarcina contestatorului obligatia de plata a unor despagubiri pentru concedierea nelegala, iar nu a unor drepturi de natura salariala, sustinerile acestuia din urma privind plata esalonata a acestora in conditiile art. 39 din O.U.G. nr. 118/2018 sunt neintemeiate.


Prin urmare, avand in vedere toate cele de mai sus, instanta a retinut ca in speta nu sunt aplicabile dispozitiile art. 39 din O.U.G nr. 118/2018 in ceea ce priveste esalonarea si suspendarea de drept a executarii silite, motiv pentru care a respins contestatia la executare ca neintemeiata.




Pronuntata de: Tribunalul Bucuresti


Citeşte mai multe despre:    OUG 114/2018    esalonare plata drepturi salariale    drepturi de natura salariala    codul muncii 2024
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Acordarea nejustificata a calificativului nesatisfacator. Metoda de hartuire la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Statul nu poate invoca lipsa de lichiditati pentru refuzul de a executa o hotarare judecatoreasca
Pronuntaţă de: Judecatoria Sectorul 1 Bucuresti - Sentinta civila nr. 12197 din data de 16.07.2014

Principiul repararii integrale a prejudiciului suferit ca efect al esalonarii titlurilor executorii impune si acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj Sectia I Civila, Decizia civila nr. 132/A/2017, in sedinta publica din 31 ianuarie 2017



Articole Juridice

Recunoasterea si aplicarea sporului pentru conditii de munca in domeniul sanatatii si asistentei sociale. Dispozitii legale incidente si paralizante
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Precizari privind stabilirea salariilor in constructii ca urmare a adoptarii OUG 114/2018
Sursa: EuroAvocatura.ro