UE doreste un sistem propriu de clasificare a universitatilor

Clasamentele nationale ale universitatilor au devenit o practica frecventa din anii 1990, insa, pe masura ce invatamantul superior a capatat o dimensiune globala, tot mai multi studenti optand pentru studii in strainatate, s-a dezvoltat tendinta intocmirii de clasamente globale ale universitatilor, relateaza EUObserver.

Aceasta inseamna ca sistemul de clasificare capata o tot mai mare atentie din diferite motive: studentii se folosesc de ele pentru a-si restrange lista de optiuni, institutiile publice si private decid ce fonduri sa aloce universitatilor in functie de pozitia lor in aceste clasamente, universitatile se folosesc de ele pentru a se promova, iar unii politicieni le invoca pentru a da masura realizarilor sau aspiratiilor nationale.

In Europa, cele aproximativ 4.000 de institutii de invatamant superior au un numar de peste 19 milioane de studenti si 1,5 milioane angajati. Cu toate acestea, universitatile europene au esuat in repetate randuri in incercarea de a ocupa o pozitie de varf in actualele clasamente mondiale.

Proiectul UE de initiere a unui nou sistem de clasificare a universitatilor se va derula pe o durata de doi ani, urmand a fi implementat din 2011.

Un consortiu germano-olandezo-belgiano-francez denumit CHERPA a castigat o licitatie a UE pentru realizarea si testarea unui sistem alternativ de clasificare a universitatilor din intreaga lume.

Faza de planificare a acestui nou sistem ar fi avut deja loc in a doua jumatate a lui 2009, urmand ca noul clasament european sa fie testat in prima jumatate a lui 2010 pe un numar de 150 universitati din intreaga lume, pentru inceput doar din domeniul studiilor tehnice si economice. Proiectul are un buget de 1,1 milioane euro.

Desi numarul clasamentelor creste in fiecare an, in prezent exista doua clasamente universitare mai importante - si rivale: Times Higher Education Supplement (THES) din Marea Britanie si Shanghai Jiao Tong University Academic Ranking of World Universities (SJTU) din China.

Ambele clasificari se intocmesc de la mijlocul anilor 2000 si in general ambele arata ca universitatile americane sunt cu mult inaintea celor din Europa continentala.

In ultimele sase clasamente SJTU, 17 universitati americane erau printre primele 20 de universitati ale lumii, singurele institutii europene de invatamant superior din top 20 fiind Cambridge si Oxford. In acelasi interval de timp, THES includea in top 20 doar 12 universitati americane, patru britanice si, ocazional, una franceza.

Comisia Europeana si unele dintre statele membre au criticat modul in care se intocmesc aceste clasamente, spunand ca sunt foarte partinitoare si ca "nu redau cu acuratete natura diversa si multifunctionala a universitatilor si a activitatilor lor de cercetare".

"Comisia considera ca multe dintre actualele clasamente nu isi indeplinesc cu adevarat scopul, pentru ca, de exemplu, se concentreaza mai mult pe aspectul cercetarii decat pe cel al predarii si pe institutii in ansamblul lor, si nu pe programe sau departamente", afirma executivul de la Bruxelles atucni cand a solicitat crearea unui nou sistem de clasificare a universitatilor.

Franta cere de multa vreme crearea unei alternative europene la actualele sisteme de clasificare, sustinand ca actualele criterii de selectie favorizeaza institutiile anglo-saxone de invatamant superior si le dezavantajeaza pe cele franceze sau din alte state europene.

Potrivit comisarului european pentru educatie, Maros Sefcovic, proiectul european de intocmire a unui nou clasament "multidimensional" va crea "un echilibru mai bun intre indicatorii privind cercetarea si cei referitori la calitatea educatiei".

Planul de elaborare a unui sistem european de clasificare a universitatilor se inscrie in eforturile mai ample ale UE de modernizare a invatamantului superior, ca parte a unei strategii generale de crestere economica.