Propunerile MJLC pentru incetarea protestelor din sistemul judiciar

1) afectarea severa a intereselor a aproximativ trei milioane de justitiabili prin sistarea activitatii in Justitie;

2) raspunsul rezonabil dat de Guvern solicitarilor de natura financiara ale magistratilor prin rectificarea bugetara si proiectul de lege a salarizarii;

3) disponibilitatea ministerului de a continua sa sprijine eforturile pe termen lung ale magistratilor pentru consolidarea statutului acestora si a conditiilor de desfasurare a actului de justitie;

4) deprecierea increderii publicului in magistrati si Justitie prin asocierea imaginii acestora cu incalcarea unor prevederi legale prin intreruperea activitatii;

5) ineficienta intreruperii activitatii ca metoda pentru solutionarea pachetului de revendicari ale magistratilor, altele decat cele de natura salariala si bugetare, care presupun o actiune institutionala in timp si nu pot fi rezolvate pe loc, chiar si sub presiunea protestului;

6) afectarea sigurantei cetatenilor si a securitatii juridice in cazul perpetuarii protestului in forma incetarii activitatii de judecata .

Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti propune urmatorii pasi institutionali pentru normalizarea situatiei si continuarea eforturilor comune pe termen mediu pentru ameliorarea starii Justitiei:

A. In perioada imediat urmatoare:

1) reluarea functionarii normale a instantelor si parchetelor incepand cu 11 septembrie 2009;

2) adoptarea de catre Parlament a legii salarizarii intr-o forma adecvata statutului constitutional al puterii judecatoresti;

3) alocarea fondurilor suficiente pentru bunuri si servicii in sistemul judiciar si penitenciar;

4) angajarea de intalniri tripartite minister a�� CSM a�� asociatii ale magistratilor pentru analizarea cauzelor care au condus la blocarea situatiei si discutarea unei agende comune pe termen mediu si lung;

B. Pe termen mediu:

5) armonizarea eforturilor ministerului, CSM-ului si asociatiilor profesionale pentru obtinerea pentru 2010 a unui buget care sa asigure aplicarea legii salarizarii, fonduri suficiente pentru bunuri si servicii, deblocarea posturilor vacante in sistemul judiciar si penitenciar, rezolvarea deficitului de resurse umane, pregatirea implementarii noilor coduri;

6) elaborarea unei agende minimale a unor obiective strategice pentru Justitie, care sa fie promovata in comun de minister, CSM si asociatii profesionale pana la asumarea ei de catre toate partidele politice parlamentare;

C. Pe termen lung:

7) bugetarea corespunzatoare a Justitiei prin programe multianuale incepand cu 2010 (in special pe capitolele de investitii, bunuri si servicii, pregatire profesionala), tinand cont de necesitatea implementarii noilor Coduri

8) cresterea personalului in cadrul tuturor categoriilor din Justitie

9) gestionarea eficienta a fondurilor, inclusiv prin introducerea managerului de instanta, dupa model european, masura care poate permite transferul administrarii bugetelor in viitor

10) regandirea structurii personalului Ministerului Public, in contextul regandirii intregului sistem judiciar

11) transmiterea unui mesaj clar si constant, nu numai din partea Guvernului, ci, in general, din partea spectrului politic, de considerare a statutului magistratilor, ca membri ai unei puteri egale in stat;

12) abordarea unei atitudini obiective si constructive a magistratilor fata de lipsa de performanta a sistemului.

Credem ca este necesara adoptarea de catre CSM a unei pozitii constructive si responsabile in vederea incetarii protestelor si a reluarii activitatii instantelor. Procurorul General are de asemenea obligatia, in opinia noastra, sa-si continue eforturile pentru normalizarea activitatii in parchete, inclusiv prin mesaje publice sau in interiorul sistemului. Asociatiile profesionale ar putea face la randul lor un pas in directia deblocarii situatiei. Chiar si in lipsa unor astfel de abordari rezonabile, consideram ca sefii instantelor si parchetelor au datoria sa aleaga intre radicalismul unor lideri si datoria fata de lege. Pozitia Curtii de Apel Timisoara, care pune accent pe necesitatea indeplinirii atributiilor prevazute de lege, este un exemplu in acest sens.

Credem ca fiecare dintre puterile statului trebuie sa-si reevalueze abordarea fata de celelalte, plecand de la datoria constitutionala comuna fata de asigurarea functionarii institutiilor statului. Executivul si Legislativul trebuie sa puna in opera un program multianual de bugetare adecvata a Justitiei. Salariile, logistica si infrastructura Justitiei trebuie sa ajunga rapid la nivelul Poloniei sau Ungariei, iar pe termen mediu, la cel al statelor din vestul Europei. Partidele politice au datoria morala sa subscrie unei agende comune pentru consolidarea rapida a puterii judecatoresti, obiectiv propus de Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti in 2008, reluat in 2009, si pe care vom continua sa-l sustinem.

La randul lor, unii dintre reprezentantii puterii judecatoresti trebuie sa abandoneze teza autarhismului si izolationismului acesteia si sa interactioneze inteligent si responsabil cu celelalte puteri. Excesul de putere in reglementare legislativa sau in jurisprudenta trebuie eliminat, confruntarea inlocuita de cooperare institutionala. Conditiile sunt insa increderea in celalalt si recunoasterea propriilor probleme.

Este crucial pentru viitorul sistemului judiciar sa isi recunoasca deschis propriile probleme, sa le exhibe si sa le rezolve cu intransigenta.

In ceea ce priveste finantarea, este necesara cresterea fondurilor alocate pentru investitii, care trebuie sa tina pasul cu necesitatea maririi numarului de judecatori, procurori, personal auxiliar si de probatiune. Este necesara nu doar deblocarea posturilor vacante, ci si suplimentarea lor avand in vedere ca personalul din Justitie este subnumeric fata de sarcinile la care este chemat sa faca fata. In plus, cresterea numarului de personal este justificata atat de buna infaptuire a actului de justitie, cat si de intrarea in vigoare a noilor Coduri. Asadar, cresterea numarului de personal va impune majorarea atat a bugetului pentru salarii, cat si a celui pentru investitii in a��infrastructura judiciaraa��, intelegand prin aceasta sedii, informatica, alte bunuri si servicii .

De altfel, criza de resurse umane este una din vulnerabilitatile sistemului, fapt remarcat si de Raportul de tara pe Justitie din iulie 2009. Pentru a face fata provocarilor prezente si viitoare, este nevoie de o atractivitate crescuta a profesiilor din sistemul judiciar, aceasta insemnand salarii si conditii decente de munca .

Concluzionand, putem sa ne punem in mod realist problema implementarii codurilor numai in conditiile unei bugetari multianuale corespunzatoare. Monitorizarea ar putea fi ridicata intr-o perspectiva rezonabila, numai daca Politicul face din Justitie o prioritate, inclusiv financiara. Avem in vedere in primul rand investitiile, cheltuielile de capital, de bunuri si servicii .