Deputatii cer retragerea fondurilor publice de la gruparile politice extremiste

Parlamentul European a adoptat, joi, o rezolutie in care doreste sa-si dovedeasca ingrijorarea cu privire la faptul ca in mai multe tari Europene au fost comise acte de incitare la violenta . Textul, adoptat cu 527 voturi pentru, 15 impotriva si 39 abtineri, cere ca fondurile publice sa fie retrase de la partidele politice care nu respecta drepturile omului, asa cum sunt mentionate in Carta pentru Drepturile Fundamentale, semnata oficial miercuri in plen, de cele trei institutii ale Uniunii, la fel retragerea fondurilor de la institutiile mass media care promoveaza idei rasiste, xenofobe si homofobe. Parlamentul s-a declarat "profund ingrijorat de recrutarea fundamentalista islamica" in Europa .

 

Deputatii au accentuat, de asemenea, ca personalitatile publice ar trebui sa se abtina de la declaratii care incurajeaza sau incita la ura sau la stigmatizarea unor grupuri de persoane, pe baza rasei lor, a originii lor etnice, a handicapurilor, orientarii sexuale sau nationalitatii lor". Ei considera ca fiind vorba de personalitati publice, atunci cand incita la ura ar trebui sa fie considerate circumstante agravante. Mai mult, un amendament adoptat cu 450 voturi pentru, 93 impotriva si 30 abtineri avertizeaza, avand in vedere alegerile Generale Europene din 2009, "de posibilitatea ca partide extremiste sa fie reprezentate in Parlamentul European, si cere gruparilor politice sa ia masurile adecvate pentru a asigura ca aceasta institutie democratica nu este utilizata ca o platforma pentru finantarea si promovarea mesajelor anti-democratice".

 

Rezolutia cere institutiilor Europene sa dea un mandat clar Agentiei Europene pentru Drepturile Fundamentale, pentru a investiga structurile grupurilor extremiste, iar guvernelor le cere sa dea raspunsuri preventive adecvate privind informatiile publice si educatia tinerilor, ce trebuie invatati sa nu devina totalitaristi si sa cunoasca istoria Europeana.

 

Deputatii si-au exprimat, totodata, ingrijorarea cu privire la site-urile internet ce incita la violenta si au cerut masuri de contracarare a unor astfel de site-uri, masuri care sa respecte, insa, in acelasi timp, libertatea de exprimare.

 

Rezolutia, care nu da exemple concrete de grupari extremiste sau asociatii in Europa, include in astfel de categorii neo-nazistii, neo-fascistii si "toate miscarile, gruparile paramilitare si partidele" care-si bazeaza ideologiile pe "rasism, intoleranta, incitare la ura religioasa, excludere, xenofobie, anti-semitism, reactii impotriva celor de etnie roma, homofobie, misoginism si ultra-nationalism". Printre grupurile cele mai vulnerabile mentionate sun "imigrantii, cei de etnie roma, homosexualii, activistii anti-rasisti si cei fara adapost".

 

La 29 noiembrie, Parlamentul a adoptat, prin procedura de consultare, un raport ce inaspreste legile Europene de combatere a unor forme de rasism si xenofobie, incluzand sanctiuni penale - de la unul la trei ani inchisoare - pentru orice incitare publica la violenta sau ura, chiar prin diseminarea sau distribuirea de brosuri sau alte materiale. Textul legislativ constituie prima lege Europeana de acest fel, care urmeaza sa fie transpusa in legislatiile nationale ale Statelor Membre.