GROZA GHEORGHE: Candidat la functia de Decan al Baroului Bucuresti

Sunt ultimul candidat �nscris pe lista ce a devenit definitiva, si pentru mine după multa munca de convingere. Am fost acceptat la o săptăm�nă si c�teva zile după ce am fost respins de comisia de validare.

Eram ultimul venit.
Toata aceasta epopee a mea cu validarea candidaturii, l-a făcut pe un confrate avocat să mă asemene cu SORIN OPRESCU . Poate este puţin exagerată asemănarea, insă perseverenta mea de a-mi fi acceptată candidatura, deşi nu a fost mediatizată ca �n primul caz, te poate duce cu g�ndul ca analogia nu este deplasată. A fost o lupta si un zbucium care mi-a luat 12 zile, după ce lista definitiva din care eu lipseam era adusa la cunoştinţa publica. Am �nceput campania cu un handicap de timp enorm, fata de ceilalţi contracandidaţi. A fost nevoie de o contestaţie şi o reexaminare ca sa capăt liber la Decan.
Ulterior, am aflat ca aceia care cred in mine, care mă cunosc si mă apreciază, văz�nd candidatura mea respinsa, si-au �ndreptat opţiunile de vot spre alt candidat, astfel ca am rămas si fără susţinerea unor avocaţi de caracter, care, daca eram acceptat de la �nceput, ar fi fost alături de mine. Sunt Avocati tineri si mai presus, oameni de o �nalta ţinuta morala si cu un caracter puternic.

De ce spun asta ?
O spun pentru ca atunci c�nd apel�nd la ei sa mă susţină, nu m-au minţit, declar�nd ca deja si-au dat cuv�ntul ca �l vor sprijini pe un alt candidat, al cărui nume nu �l dau, pentru ca fost respins. Sunt m�ndru ca am asemenea colegi.
Iţi mulţumesc Olteanu Sebastian.
Iţi mulţumesc Cristi Zaharia .
* * *

Eu cred ca avocatura este sarea si piperul libertăţii.
Ai văzut o pădure fără pasări c�ntătoare ? Cum iţi �nchipui un codru fără ele ?
Ai văzut o tara fără poeţi ?
Se �nţelege o justiţie fără avocaţi ?

PROFESIA DE AVOCAT ESTE O MARE PROFESIE
Suntem de profesie avocaţi. Avocati din toata fibra fiinţei noastre, pe care natura a creat-o pentru aceasta mare profesie. In mod natural, avocatul nu poate dispărea din planul vieţii sociale, oric�t de mult si-ar dori acest lucru cei care vor sa-si impună voinţa in dispreţul legii. Noi suntem garantul libertăţilor individuale si ultima speranţa si ultimul bastion �mpotriva abuzurilor.
Avocatul �nseamnă �ndrăzneala plus legea, dar daca nu eşti generos, nu te arunca in lupta pentru ca in avocatura, daca nu dai totul, �nseamnă ca nu dai nimic si nu supravieţuieşti in memoria celor ce i-ai ajutat, după ce dispari ca fiinţa fizica.
PROTECTIA PROFESIEI SI A DEMNITATII FIECARUI AVOCAT IN PARTE
Este una dintre principalele obligaţii ale Decanului, de a lua atitudine ferma, �mpotriva atacurilor discriminatorii la adresa profesiei, fie directe si venite, din partea foştilor noştri colegi de facultate, fie ei judecători, sau procurori dar si din partea personalului auxiliar al acestora, fie indirecte, din partea unor avocaţi colegi de ai noştri, care prin comportamentul lor alimentează uneori atitudinea celor care ne discreditează ca profesie.
In calitate de Decan �mi propun:
1. Sa �ncurajez ATITUDINEA de SOLIDARITATE intre avocaţi, ca MASURA DE PROTECTIE A PROFESIEI pe care trebuie sa o manifestam constant, fata de toţi aceea care aduc atingere demnităţii profesiei si a avocatului, fie ei politicieni, magistraţi, jurnalişti sau oameni simpli, fata de care sa luam atitudine permanenta pentru protecţia corpului avocaţilor, si sa nu lăsam nesancţionate orice atac conştient sau inconştient la adresa noastră.
Protecţia profesiei poate si trebuie realizata si din interior. In viitor �mi pun sa punem accentul mai mult pe calitatea membrilor Baroului, trec�nd astfel de la acumulările cantitative la cele calitative.
Doresc sa dezvoltam in fiecare avocat m�ndria apartenenţei la casta noastră a avocaţilor.
2. DEMNITATEA PROFESIEI DE AVOCAT
Nu poate exista m�ndria de a fi avocat si de a aparţine acestei caste, daca nu vom impune celorlalţi respect fata de profesia noastră. Dar, respectul trebuie sa-l c�ştigam impun�ndu-l prin felul in care ne prezentam, �ncep�nd cu atitudinea vestimentara si continu�nd cu pregătire profesionala, probitatea morala si nu in ultimul r�nd respect�ndu-i pe ceilalţi.
3. SCHIMBAREA ONORARIILOR MINIMALE
La �nceputul vieţii profesionale, trăieşti cu sentimentul amar al �ncepătorului in aşteptarea clientului care nu mai vine. Cat de greu ne-a fost fiecăruia dintre noi si cat de greu este si azi unui �ncepător, care pe l�ngă umilirea la care este supus de către judecători, grefieri, arhivari, mai vine si umilinţa de zi cu zi a neajunsurilor financiare.
De aceea, in privinţa onorariile minimale stabilite de UNBR, care sunt depăşite, trebuie sa le adaptam astfel �nc�t sa asigure un venit al �ncasărilor care sa ne permită sa ne respectam. Sa luam exemplu notarilor si executorilor judecătoreşti si sa ne stabilim onorarii protecţioniste.
Mulţi dintre avocaţi nu ştiu sa facă un preţ corect al muncii sale pe care o prestează consumatorului de servicii juridice. De aceea, �mi doresc, si voi ca Baroul Bucuresti sa stabilească in mod amanuntit, o GRILA DE TARIFARE care sa stabilească onorarii avocaţiale cu o limita minima si una maxima, pe fiecare lucrare savarsită de avocat, ce este bine sa fie cunoscuta at�t de avocat cat si de consumatorul de servicii juridice. Adică onorarii la vedere, aşa cum practica si notari si executorii judecătoreşti.
Unii Avocati din Baroul Bucuresti lucrează cu asemenea tarifare si lasă o impresie corecta asupra muncii prestate, care are efecte benefice si asupra profesiei noastre: alti avocaţi nu au asemenea repere unanim acceptate de toţi confraţii.
Cunoasteti cu toţi modul de taxare al notarilor, executorilor judecatoresti, traducătorilor. Cunoasteti ca numai la angajarea unui avocat si stabilirea onorariului de proces, spre exemplu, clientul negociază, se pl�nge, vine prost �mbrăcat ca sa impresioneze avocatul . De cele mai multe ori onorariile avocatului se fixează si după cum este �mbrăcat clientul, ce maşina are si cat are de castigat din proces.
La notar, taxele sunt cunoscute dinainte si clientul plăteşte at�t cat i se cere si nu se poate spune ca un notar munceşte mai mult ca noi si nici ca este supus la at�tea umilinţe si incertitudini.
Sistemul este benefic, mai ales pentru avocaţii pledanţi, dar nu prejudiciară nici marile case de avocatura, care pot taxa in mai multe modalitatii. Acest sistem este foarte vechi, fiind practicat de multe tari din Uniunea Europeana. Avantajul acestui sistem este ca se elimina concurenta neloaiala practicata de unii avocaţi, care aproape ca se prostituează pentru a agata un client, solicit�nd onorarii derizorii.
Un alt avantaj este acela ca se �mpiedica imixtiunea judecătorului, care intervine si sa modifica acest element important al mandatului avocatului, care este preţul muncii lui, de cele mai multe ori in dauna noastră.
4. ELIMINAREA TOTALA A PENALITATILOR PERCEPUTE DE C.A.A. LA PLATA CU INTARZIERE A CONTRIBUTIILOR
Am fost mereu �mpotriva perceperii penalitatilor de �nt�rziere la plata contribuţiilor. La Congresul UNBR din anul 2007, la Eforie, am fost singurul delegat al Baroului Bucuresti, care in plenul congresului am solicitat Preşedintelui Gheorghe Florea, sa facă tot ce este posibil pentru eliminarea acestor penalitati-sanctiune. Am susţinut ca procentul de 0,5 %, pe zi de �nt�rziere, este nu numai excesiv, dar si neproductiv si nu iţi atinge scopul .
Am găsit intelegere la Preşedintele UNBR, astfel ca la Congresul din 2008, de la Costineşti, procentul a fost stabilit la 0,15 %, pe zi de �nt�rziere.
Voi milita pentru eliminarea totala a acestor penalităţi, av�nd si d�nd in acelaşi timp Preşedintelui UNBR, tot sprijinul pentru realizarea acestui deziderat.
5. REFORMA CORPULUI PROFESIONAL
Este una dintre priorităţile Dl. GHEORGHE FLOREA, Preşedintele UNBR, pe care o �mbrăţişez cu mult entuziasm si doresc sa fiu printre Decani care o vor pune in opera .
6. REINVIEREA PASARII PHONIX A "DACIADEI JURISTILOR", SUB DENUMIREA DE "TRACIADA JURISTILOR"
Pentru tinerii avocaţi, aceasta eveniment poate nu are nici o semnificaţie, nu trezeşte nici o amintire, insa va asigur ca in privinţa acestei manifestări si tinereţea este un dezavantaj, in sensul ca nu aţi apucat sa trăiţi aşa ceva.
Pe scurt, aceasta manifestare a avocaţilor si in general a juriştilor avea loc anual �nainte de 1989, fiind organizata de Baroul Bucuresti, insa sufletul ei era unul dintre avocaţi de marca ai Baroului, domnul LIMONA ALEXANDRU, Vicepresedinte al Uniunii Juriştilor din Rom�nia.
Daciada Juriştilor, avea loc anual, in luna septembrie, in Poiana Braşov, �ncep�nd de joi si termin�ndu-se duminica si str�ngea �mpreună jurişti, magistraţi si avocaţi din barourile din tara.
Seara se organizau la Cazinoul din Poiana spectacole teatrale, muzicale, pantomimă, turneuri de tenis, şah, table, campionate de fotbal intre barouri, c�ştigătorii fiind premiaţi si popularizaţi. Era un fel de Olimpiada a juriştilor.
Din păcate, după anul 1998 nu ştiu din ce motiv s-a renunţat la aceasta acţiune a noastră. O data cu dispariţia Daciadei, ne-am �nstrăinat tot mai mult unii de alţii, astfel ca acum se pune problema stringenta a str�ngerii r�ndurilor in fata atacurilor de tot felul. O data cu Daciada a dispărut si unitatea profesiei, fapt ce a avut consecinţe pe termen lung, pe care le simţim din plin, cu toţi acum. De asemenea, a dispărut si sentimentul apartenenţei la casta profesionala respectata.
Era si continui sa cred ca va deveni un eveniment mult aşteptat si un prilej de socializare si solidarizare a tuturor profesiilor juridice. Ea va avea menirea de a asigura coeziunea avocaţilor si astfel, cred eu, se va evita conflictele intre membrilor Baroului Bucuresti.
Imaginea Daciadei, căzuta in ad�ncul, uneori de nepătruns a memoriei mi-a fost readusa la suprafaţa in după amiaza frumoasei zile de joi 2 octombrie 2008, de mai t�nărul meu coleg, avocatul Vasile Roman, cu care după e s-a �nchis Tribunalul Mare, pe scările din fata ale acestuia, �ncălzindu-se la soarele de toamna t�rzie, �mi spune, citez: "nu pricep de ce conducerea baroului nu organizează evenimente, care sa dea prilejul avocaţilor sa socializeze, sa se cunoască si sa trăiască si altceva dec�t lupta si confruntarea la bara".
Avea dreptate. Poate ca ne dorim si aceste lucruri, şi deşi nu realizăm suntem depozitarii unor conflicte care nu ne aparţin, dar care ne afectează. Tot spaţiul instanţelor judecătoreşti, in care trăim zi de zi este umplut de energii negative, fară sa conştientizăm cat de nociv este pentru sănătatea noastră fizica si mentală. Cred din toata fiinţa mea ca "măcar o data la un an" putem sa trăim si sa g�ndim altfel.
Am dat dreptate colegului avocat si i-am promis ca in situaţia in care voi fi �ncărcat cu responsabilitatea conducerii Baroului Bucuresti voi organiza in anul 2009 acest eveniment .

__________

CV GROZA GHEORGHE

Născut la 10.10.1950, �n Municipiul Bucureşti, absolvent al Facultăţii de Drept din Bucuresti, promoţia 1980.
Căsătorit, soţie medic, doi copii. Zodie: Balanţă.
Activitate Profesionala:
1980-1982 Consilier juridic Direcţia Agricola Olt;
1983 � 1989 Avocat �n Baroului T�rgovişte;
1989-1996 Avocat �n B.C.A.J nr. 1 din Baroului Bucureşti;
1996- 2008 Avocat Titular al C.A �GROZA GHEORGHE� din Baroului Bucureşti;
Consilier�Membru al Comisiei de Disciplină al Baroului Bucureşti;
Consilier - Membru Supleant al Comisiei de Cenzori al Uniunii Naţionale a Barourilor din Rom�nia;
Membru al Uniunii Internaţionale a Avocaţilor.
Activitate Administrativă:
1990�1991 PRIMAR al Sectorului 1 Bucureşti.