din anul 2007, atuul tau de DREPT!
5840 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Didu impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Didu impotriva Romaniei

  Publicat: 31 Oct 2009       15849 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Didu impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 740 din 30/10/2009

A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.



In caz de achitare sau de incetare a procesului penal in fata instantei de judecata, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate dupa cum urmeaza:

1. In caz de achitare, de catre:

(...)

c) inculpat, in cazul cand, desi achitat, a fost totusi obligat la repararea pagubei.

(...)

3. In caz de amnistie, prescriptie sau retragere a plangerii, daca inculpatul cere continuarea procesului penal, cheltuielile judiciare sunt suportate de catre:

(...)

b) inculpat, atunci cand in cauza se face aplicatia art. 13 alin. 3.

In cazul declararii apelului ori recursului sau al introducerii oricarei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de catre persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul, recursul sau cererea .

(...)"



"ARTICOLUL 38515



Instanta, judecand recursul, pronunta una din urmatoarele solutii (...):

2. admite recursul, casand hotararea atacata si (...)

d) dispune rejudecarea de catre instanta de recurs (...)"



"ARTICOLUL 38516



(1) Cand instanta de recurs caseaza hotararea si retine cauza spre rejudecare potrivit art. 38515 pct. 2 lit. d), se pronunta prin decizie si asupra probelor ce urmeaza a fi administrate, fixand termen pentru rejudecare (...)."



IN DREPT



I. Asupra pretinsei incalcari a art. 6 paragraful 1 din Conventie

23. Reclamantul sustine ca durata procedurii a incalcat principiul "termenului rezonabil" prevazut de art. 6 paragraful 1 din Conventie . Fragmentele relevante in speta din aceasta prevedere sunt urmatoarele:

"Orice persoana are dreptul la judecarea (...) intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta (...) care va hotari (...) asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa."

24. Guvernul se opune acestui argument. El considera ca aceasta cauza avea o complexitate speciala si ca reclamantul contribuise la prelungirea duratei procedurii, printre altele, prin cererile sale de amanare in vederea pregatirii apararii sale, angajarii unui avocat, administrarii probelor, recuzarii judecatorilor sau stramutarii cauzei.

25. Curtea observa ca perioada ce trebuie luata in considerare a inceput cel tarziu la data de 20 octombrie 1995 si s-a incheiat la data de 12 martie 2002. Prin urmare, ea a durat aproximativ 6 ani si 5 luni, pentru 3 grade de competenta judiciara.

A. Asupra admisibilitatii

26. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este vadit neintemeiat in sensul art. 35 paragraful 3 din Conventie . Pe de alta parte, ea constata ca nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarat admisibil.

B. Asupra fondului

27. Curtea reaminteste inca de la inceput ca rezonabilitatea duratei unei proceduri trebuie apreciata in functie de circumstantele cauzei si tinand cont de criteriile consacrate de jurisprudenta Curtii, in special de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului si de cel al autoritatilor competente (vezi, printre multe altele, Pelissier si Sassi impotriva Frantei [MC], nr. 25.444/94, A� 67, CEDO 1999-II).

28. Curtea a analizat in mai multe randuri cauze ce ridicau probleme similare cu cea din cazul de fata, in care a constatat incalcarea art. 6 paragraful 1 din Conventie (Pelissier si Sassi, mentionata mai sus).

29. Dupa ce a analizat toate elementele ce i-au fost supuse atentiei, Curtea considera ca Guvernul nu a expus niciun fapt sau argument care sa poata duce la o alta concluzie in cazul de fata. In mod special, ea observa ca procedura a fost prelungita fie din cauza necompetentei materiale a instantelor si a termenului necesar rezolvarii conflictului negativ de competenta, fie prin jocul celor doua casari cu trimitere spre rejudecare, pana la constatarea prescriptiei raspunderii penale. Or, nu este exagerat sa consideram ca aceste probleme legate de competenta instantelor si casarile cu trimitere spre rejudecare au cauzat intarzieri ce nu i-ar putea fi imputate reclamantului (vezi, mutatis mutandis, Wierciszewska impotriva Poloniei, nr. 41.431/98, A� 46, 25 noiembrie 2003, si SC Concept Ltd SRL si Manole impotriva Romaniei, nr. 42.907/02, A� 51, 22 noiembrie 2007).

30. Avand in vedere cele de mai sus si tinand cont de jurisprudenta sa in materie, Curtea apreciaza ca durata procedurii litigioase este excesiva si nu respecta cerinta "termenului rezonabil".





Afişează Hotararea CEDO in Cauza Didu impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Acordarea despagubirilor pe durata suspendarii contractului individual de munca
Sursa: MCP avocati

Poate un cetatean Non-UE, care lucreaza in Romania, sa fie detasat intr-un alt stat UE?
Sursa: EuroAvocatura.ro

Somatia europeana de plata. Modalitate de recuperare a creantelor transfrontaliere
Sursa: av. Andreea Deaconu



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Ştiri Juridice