Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Didu impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Didu impotriva Romaniei

Publicat: 31 Oct 2009 15847 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Didu impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 740 din 30/10/2009

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala

Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale

Concept folosit in practica judiciara

Desemneaza o invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categorii clar identificate de solicitanti, in vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, in cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013 sau din Programele Operationale Sectoriale.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Infractiune care face parte din grupul infractiunilor de fals

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

HOTARAREA
din 14 aprilie 2009

(Cererea nr. 34.814/02)

In Cauza Didu impotriva Romaniei,

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, presedinte, Corneliu Birsan, Bostjan M. Zupancic, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Ann Power, judecatori, si din Santiago Quesada, grefier de sectie,

dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 24 martie 2009,

pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 34.814/02) indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, domnul Ion Didu (reclamantul), a sesizat Curtea la data de 10 septembrie 2002, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantul este reprezentat de domnul Ionel Gruia, avocat din Craiova. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul Razvan-Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La data de 15 martie 2007, presedintele Sectiei a treia a hotarat sa ii comunice cererea Guvernului. De asemenea, astfel cum permite art. 29 paragraful 3 din Conventie, acesta a hotarat sa fie analizate in acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamantul s-a nascut in anul 1953 si locuieste la Craiova.

5. La data de 3 aprilie 1995, impotriva sa a fost inceputa urmarirea penala.

6. In urma unui rechizitoriu din data de 20 octombrie 1995, reclamantul a fost trimis in judecata in fata Judecatoriei Craiova de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj. In aceeasi zi, parchetul l-a arestat preventiv, ramanand arestat pana la data de 19 decembrie 1996. Acesta era acuzat de fals in inscrisuri, uz de fals si lovire si alte violente. Intr-adevar, el era banuit ca ar fi falsificat si apoi ar fi folosit procese-verbale intocmite cu ocazia unei vanzari la licitatie in anul 1992 si ca l-ar fi lovit pe P.M. in anul 1994 cu ocazia unei altercatii aparute in legatura cu aceasta vanzare.

7. La data de 22 februarie 1996, la cererea reclamantului, Curtea Suprema de Justitie a trimis cauza spre judecare in fata Judecatoriei Dragasani. La randul sau, aceasta s-a desesizat in favoarea Judecatoriei Ramnicu Valcea, in urma unei cereri de recuzare a judecatorului, introdusa de reclamant. Aceasta din urma instanta, considerandu-se necompetenta ratione materiae, a trimis cauza spre judecare la Tribunalul Valcea.

8. La data de 25 februarie 1998, Tribunalul Valcea si-a declinat competenta in favoarea Judecatoriei Ramnicu Valcea.

9. La data de 7 aprilie 1998, in urma conflictului negativ de competenta aparut intre Judecatoria Ramnicu Valcea si Tribunalul Valcea, Curtea de Apel Pitesti a stabilit, printr-o decizie definitiva, competenta de a judeca aceasta cauza in favoarea Judecatoriei Ramnicu Valcea.

10. Prin Sentinta din data de 1 septembrie 1999, dupa audierea martorilor propusi si dupa ce a dispus o expertiza medico-legala, Judecatoria Ramnicu Valcea l-a achitat pe reclamant.

11. La data de 26 aprilie 2000, in urma apelului formulat de parchet si de P.M., Tribunalul Valcea, statuand ca schimbarea de incadrare juridica solicitata de parchet si actiunea civila introdusa de P.M. nu fusesera examinate, a casat sentinta anterioara si a trimis cauza spre rejudecare in fata Judecatoriei Ramnicu Valcea.

12. La data de 14 iunie 2000, Judecatoria Ramnicu Valcea a confirmat achitarea reclamantului, statuand ca falsul in inscrisuri si uzul de fals care ii erau reprosate nu existau si ca lovirea si vatamarea nu fusesera comise de el.

13. Prin Decizia din data de 7 noiembrie 2000, Tribunalul Valcea a admis apelul parchetului si al lui P.M., a schimbat incadrarea juridica a faptelor si temeiul achitarii si l-a condamnat pe reclamant la plata cheltuielilor de judecata catre stat si catre P.M.

14. La data de 24 mai 2001, Curtea de Apel Pitesti a admis recursul parchetului si pe cel al reclamantului si a casat cu trimitere spre rejudecare Decizia din data de 7 noiembrie 2000. Ea a statuat ca tribunalul nu pusese in discutie recalificarea juridica a faptelor si ca, in acest fel, nu ii daduse reclamantului posibilitatea de a-si pregati apararea sau de a formula noi cereri.