Hotararea CEDO in Cauza Voiculescu impotriva Romaniei

IN DREPT

I. Asupra pretinsei incalcari a art. 2 din Conventie

26. Reclamanta sustine ca ancheta cu privire la circumstantele decesului mamei sale nu a fost efectiva. Ea invoca in esenta art. 2 din Conventie, care prevede urmatoarele:

"Dreptul la viata al oricarei persoane este protejat prin lege. (...)"

A. Asupra admisibilitatii

27. Curtea constata ca cererea nu este vadit neintemeiata in sensul art. 35 A� 3 din Conventie . Pe de alta parte, Curtea constata ca cererea nu este afectata de niciun alt motiv de inadmisibilitate, trebuind, in consecinta, declarata admisibila.

B. Asupra fondului

1. Argumentele partilor

28. Guvernul evidentiaza faptul ca ancheta a fost inceputa la initiativa autoritatilor imediat dupa accident si ca au fost culese si analizate toate probele ce s-ar fi putut dovedi utile pentru solutionarea cauzei. De asemenea, Guvernul arata ca ancheta a fost condusa in mod obiectiv si fara ca desfasurarea ei sa fi fost influentata in vreun fel de calitatea partilor.

29. Reclamanta contesta pozitia Guvernului, aratand ca ancheta nu s-a desfasurat cu celeritate, din cauza, in special, a faptului ca martorii au fost reaudiati de mai multe ori si ca au fost efectuate 3 expertize cu acelasi obiect . Ea sustine ca, din cauza carentelor anchetei, instantele au fost nevoite sa dispuna restituirea cauzei la parchet, care i-a refuzat in permanenta accesul la dosar. De asemenea, reclamanta arata ca a fost nevoita sa atace de mai multe ori solutiile de scoatere de sub urmarire penala si subliniaza ca, desi parchetul ierarhic superior i-a dat castig de cauza, parchetul care a instrumentat cauza a mentinut de fiecare data solutia initiala.

2. Aprecierea Curtii

30. Curtea reaminteste ca art. 2 A� 1 impune statului obligatia de a asigura dreptul la viata prin implementarea unei legislatii penale concrete, care sa descurajeze comiterea de infractiuni contra persoanei si care sa se sprijine pe un mecanism de aplicare conceput pentru a preveni, impiedica si pedepsi incalcarile sale. Aceasta obligatie presupune, implicit, inceperea unei anchete oficiale efective atunci cand o persoana isi pierde viata. Scopul esential al unei astfel de anchete este sa asigure punerea in aplicare efectiva a legislatiei interne ce protejeaza acest drept . Ancheta trebuie sa permita stabilirea cauzei decesului si identificarea persoanelor vinovate. Este vorba nu de o obligatie de rezultat, ci de o obligatie de mijloace; asadar, autoritatile trebuie sa fi luat masuri rezonabile pentru culegerea probelor referitoare la incident .

31. Orice deficienta a anchetei care ii reduce capacitatea de a stabili cauza decesului sau persoanele responsabile risca sa duca la concluzia ca ea nu corespunde acestei norme. In acest context, cerinta de promptitudine si diligenta rezonabila este implicita [a se vedea, in special, Havva Dudu Esen impotriva Turciei, nr. 45.626/99, A�A� 46-48, 20 iunie 2006, Pereira Henriques impotriva Luxemburgului, nr. 60.255/00, A�A� 56-60, 9 mai 2006, Hugh Jordan impotriva Regatului Unit, nr. 24.746/94, A�A� 108, 136-140, CEDO 2001-III (extrase) si Mahmut Kaya impotriva Turciei, nr. 22.535/93, A�A� 106-107, CEDO 2000-III].

32. Or, in speta, ancheta judiciara a inceput la data de 25 martie 1998 si s-a incheiat abia la data de 13 octombrie 2005, adica dupa 7 ani si 7 luni. Pe deasupra, ea s-a incheiat cu o solutie de scoatere de sub urmarire penala care a pus capat constituirii in parte civila a reclamantei, fara ca problema raspunderii pentru accidentul care a dus la decesul mamei sale sa fi fost elucidata, inclusiv sub aspectul raspunderii obiective a autoritatilor militare, ceea ce arunca o indoiala asupra posibilitatii acesteia de a obtine o despagubire pentru prejudiciul suferit [Moldovan impotriva Romaniei (nr. 2), nr. 41.138/98 si 64.320/01, A�A� 119-120, CEDO 2005-VII (extrase)].

33. Curtea apreciaza ca durata anchetei si solutiile repetate de restituire a cauzei in vederea completarii urmaririi penale datorate modului in care aceasta s-a desfasurat sunt imputabile autoritatilor.

Mai mult, in circumstante cum sunt cele in speta, in care nu se contesta ca accidentul a fost produs de un camion militar condus de un militar aflat in exercitiul functiilor sale, este de asteptat o rigoare mai mare din partea autoritatilor in ancheta desfasurata cu privire la cauzele incidentului si identificarea vinovatilor.

34. In ceea ce o priveste pe reclamanta, ea a dat dovada de diligenta fara a abuza de caile de atac puse la dispozitia sa, iar plangerile sale repetate impotriva solutiilor de scoatere de sub urmarire penala au fost toate admise. Pe deasupra, desi caracterul efectiv al anchetei trebuie sa fie asigurat de autoritati, si nu sa se bazeze pe vigilenta partii civile, Curtea observa ca reclamanta a mers pana acolo incat a contestat in fata instantelor solutia de scoatere de sub urmarire penala imediat ce calea de atac impotriva acestei solutii a devenit efectiva, la data de 1 ianuarie 2004 [Dumitru Popescu impotriva Romaniei (nr. 1), nr. 49.234/99, A�A� 43-45, 26 aprilie 2007].

35. In fine, Curtea constata ca, la data evenimentelor, procurorii militari erau, la fel ca si inculpatii, militari activi si ca, in aceste conditii, faceau parte dintr-o structura militara intemeiata pe principiul subordonarii ierarhice. Or, tinand cont mai ales de faptul ca persoana care conducea camionul se afla in exercitiul functiilor sale, aceasta legatura de tip institutional reprezinta, in speta, o lipsa de independenta si de impartialitate a procurorului militar in instrumentarea anchetei (a se vedea, mutatis mutandis, Barbu Anghelescu impotriva Romaniei, nr. 46.430/99, A� 67, 5 octombrie 2004; Bursuc impotriva Romaniei, nr. 42.066/98, A� 107, 12 octombrie 2004; si Mantog impotriva Romaniei, nr. 2.893/02, A� 69-70, 11 octombrie 2007).

36. Aceste elemente ii sunt suficiente Curtii pentru a constata ca ancheta judiciara condusa in speta nu poate fi considerata efectiva.

Prin urmare, in speta a avut loc incalcarea art. 2 din Conventie, sub aspectul laturii sale procedurale.

II. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie

37. Conform art. 41 din Conventie:

"In cazul in care Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

A. Prejudiciu

38. Reclamanta solicita, cu titlu de daune materiale, suma de 1.500 euro (EUR) cu titlu de cheltuieli de inmormantare, precum si suma de 50.000 EUR cu titlu de daune morale.

39. Guvernul se opune rambursarii sumei solicitate cu titlu de cheltuieli de inmormantare si arata ca familia victimei a primit dupa accident un ajutor in valoare de 8.600.000 lei romanesti (ROL) din partea statului, precum si suma de 8.000.000 ROL din partea lui D.D., pentru a acoperi costul inmormantarii. Pe de alta parte, Guvernul considera ca pretentiile reclamantei cu titlu de daune morale sunt excesive si face trimitere la jurisprudenta Curtii in materie.

40. Curtea nu distinge nicio legatura de cauzalitate intre incalcarea constatata si prejudiciul material pretins si, in consecinta, respinge aceasta cerere (Pereira Henriques, A� 94, si Hugh Jordan, A� 170, hotarari mentionate mai sus). In schimb, ea considera ca este cazul sa ii acorde reclamantei suma de 15.000 EUR cu titlu de daune morale.

B. Cheltuieli de judecata

41. De asemenea, reclamanta solicita suma de 3.000 EUR pentru onorariile avocatilor care au asistat-o in fata Curtii si 1.800 EUR pentru cheltuielile suportate cu ocazia vizitelor la Strasbourg. Ea mai solicita 1.500 EUR pentru cheltuielile aferente procedurii interne. In dovedirea pretentiilor sale, reclamanta a depus la dosar chitante ce atesta plata sumei de 9.300.000 ROL catre avocat in perioada 1998-2002 si documente justificative legate de taxele postale in valoare de 1.049.529 ROL.

42. Guvernul considera ca valoarea onorariilor de avocat demonstrata de reclamanta se ridica la 342 EUR si roaga Curtea sa nu acorde decat cheltuielile dovedite, necesare si rezonabile.

43. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor sale de judecata decat in masura in care li s-a stabilit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil. In speta, tinand cont de elementele aflate in posesia sa si de criteriile mentionate mai sus, Curtea considera rezonabil sa ii acorde reclamantei suma de 500 EUR cu titlu de cheltuieli de judecata .

C. Majorari de intarziere

44. Curtea considera potrivit ca valoarea majorarilor de intarziere sa fie stabilita in raport cu rata dobanzii pentru facilitatea de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

In unanimitate,

C U R T E A:

1. declara cererea admisibila;

2. hotaraste ca a avut loc incalcarea art. 2 din Conventie, pe latura sa procedurala;