Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Silimon si Gross impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Silimon si Gross impotriva Romaniei

Publicat: 22 May 2009 14307 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Silimon si Gross impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 107 din 23/02/2009

1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;

Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi

Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;

Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,

Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi

Diferenta dintre cursul valutar favorabil sau nefavorabil rezultat in urma actualizarii creantelor si a obligatiilor in devize la sfarsitul exercitiului.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).

Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Operatiune de punere in circulatie a banilor si hartiilor de valoare de catre institutii specializate.

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.

Act adoptat de organele de stat,

Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

(9) Valoarea terenurilor, precum si a constructiilor nedemolate preluate in mod abuziv, care nu se pot restitui in natura, se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare. (...)"

ARTICOLUL 20

"(1) Persoanele care au primit despagubiri in conditiile Legii nr. 112/1995 pot solicita numai restituirea in natura, cu obligatia returnarii sumei reprezentand despagubirea primita, actualizata cu indicele inflatiei, daca imobilul nu a fost vandut pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

(2) In cazul in care imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 (...), persoana indreptatita are dreptul la masuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piata corespunzatoare a intregului imobil, teren si constructii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare. Daca persoanele indreptatite au primit despagubiri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, ele au dreptul la diferenta dintre valoarea incasata, actualizata cu indicele inflatiei, si valoarea corespunzatoare a imobilului. (...)"

20. Art. 13 si 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005, care sunt, de asemenea, relevante in cauza de fata, prevad urmatoarele:

ARTICOLUL 13

"(1) Pentru analizarea si stabilirea cuantumului final al despagubirilor care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie in subordinea Cancelariei Primului-ministru Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor (...)"

ARTICOLUL 16

"(1) Deciziile/dispozitiile emise de entitatile investite cu solutionarea notificarilor, a cererilor de retrocedare (...) se predau pe baza de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe judete, conform esalonarii stabilite de aceasta, dar nu mai tarziu de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

(2) Notificarile formulate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 (...) care nu au fost solutionate (...) pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se predau (...) Secretariatului Comisiei Centrale (...) in termen de 10 zile de la data adoptarii deciziilor/dispozitiilor sau, dupa caz, a ordinelor (...).

(5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevazute la alin. (1) si (2), in care, in mod intemeiat cererea de restituire in natura a fost respinsa, dupa care acestea vor fi transmise evaluatorului sau societatii de evaluatori desemnate, in vederea intocmirii raportului de evaluare.

(6) (...) Societatea de evaluatori desemnata va efectua procedura de specialitate si va intocmi raportul de evaluare pe care il va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va contine cuantumul despagubirilor in limita carora vor fi acordate titlurile de despagubire .

(7) In baza raportului de evaluare, Comisia Centrala va proceda fie la emiterea deciziei reprezentand titlul de despagubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare. (...)"

21. Functionarea societatii pe actiuni "Proprietatea" este descrisa in Cauza Radu impotriva Romaniei (nr. 13.309/03, A�A� 18-20, 20 iulie 2006).

22. Legea nr. 247/2005 a fost modificata ultima oara prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 446 din 29 iunie 2007.

Conform art. 18¹ din titlul I al ordonantei, atunci cand Comisia Centrala a decis acordarea de despagubiri a caror valoare nu depaseste 500.000 lei romanesti noi (RON), beneficiarii pot opta intre actiuni la Fondul "Proprietatea" si acordarea unor despagubiri pecuniare. Pentru sumele mai mari de 500.000 RON, acestia pot solicita despagubiri pecuniare in valoare de 500.000 RON, acordandu-li-se actiuni la Fondul "Proprietatea" pentru diferenta .

Conform art. 7 din titlul II al ordonantei de urgenta, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta, Guvernul va trebui sa stabileasca regulile de desemnare a societatii de administrare a Fondului "Proprietatea".

IN DREPT

I. Asupra pretinsei incalcari a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie

23. Invocand art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, reclamantii se plang de faptul ca au suferit o incalcare a dreptului lor la respectarea bunurilor, din cauza hotararilor instantelor interne, care, desi au constatat ilegalitatea nationalizarii si lipsa de titlu valabil al statului asupra casei in litigiu, au confirmat vanzarea ei de catre stat . Art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie prevede:

"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."

A. Asupra admisibilitatii

24. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este in mod vadit neintemeiat in sensul art. 35 A� 3 din Conventie . Mai mult, ea observa ca nu este lovit de niciun motiv de inadmisibilitate si, prin urmare, il declara admisibil.

B. Asupra fondului

25. Guvernul apreciaza ca reclamantii ar fi putut obtine o despagubire in temeiul Legii nr. 10/2001, modificata prin Legea nr. 247/2005, ceea ce respecta cerintele art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie . El considera ca, in situatii complexe cum este cea de fata, in care prevederile legislative au un impact economic asupra intregii tari, autoritatile nationale trebuie sa beneficieze de o putere discretionara nu numai pentru a alege masurile menite sa garanteze respectarea drepturilor patrimoniale, ci si pentru a le pune in practica. El arata ca ultima reforma in materie, si anume Legea nr. 247/2005, stabileste principiul acordarii de despagubiri echitabile si neplafonate, fixate printr-o decizie a Comisiei administrative centrale pe baza unei expertize, si accelereaza procedura de restituire sau de despagubire . Aceasta lege prevede ca, in cazul in care restituirea imobilului nu este posibila, despagubirea se face prin emisiune de titluri de participare la un organism colectiv de valori mobiliare (Proprietatea), la nivelul valorii bunului, stabilita prin expertiza. In opinia Guvernului, noul mecanism instituit prin Legea nr. 247/2005 asigura o despagubire efectiva, ce respecta cerintele Conventiei.

26. Guvernul considera ca, in orice caz, o eventuala intarziere in acordarea unei despagubiri, in contextul unei despagubiri neplafonate, nu afecteaza justul echilibru ce trebuie pastrat intre protectia proprietatii persoanelor si cerintele interesului general si nu obliga reclamantii sa suporte o povara excesiva.

27. Reclamantii contesta argumentele Guvernului. Ei reamintesc ca instantele interne au constatat ilegalitatea confiscarii bunului lor, confirmand in acelasi timp vanzarea bunului respectiv chiriasilor. Ei subliniaza ca aceasta solutie i-a impiedicat sa recupereze posesia bunului lor.

28. In ceea ce priveste posibilitatea de a obtine o despagubire in temeiul Legii nr. 10/2001, modificata prin Legea nr. 247/2005, reclamantii contesta caracterul real si efectiv al sistemului de compensatie implementat prin legile mai sus mentionate, subliniind ca "Proprietatea" nu este inca functional.

29. Curtea observa ca reclamantii au obtinut o hotarare definitiva ce constata ilegalitatea insusirii de catre stat a bunului lor si faptul ca acesta nu era proprietarul bunului in momentul vanzarii sale. In ciuda acestei constatari, instantele interne au refuzat sa constate nulitatea absoluta a vanzarii bunului, cu motivarea ca reclamantii nu au reusit sa rastoarne prezumtia de buna-credinta care era in favoarea cumparatorilor (paragraful 14 de mai sus).

30. Tinand cont de constatarea instantelor interne, necombatuta de parti, Curtea apreciaza ca, in speta, reclamantii sunt titularii unui bun protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie (Gabriel impotriva Romaniei, nr. 35.951/02, A� 25, 8 martie 2007; Florescu impotriva Romaniei, nr. 41.857/02, A� 27, 8 martie 2007).

31. Curtea a analizat in repetate randuri cauze ce ridicau probleme similare cu cele ale cazului de fata si a constatat incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie (Gabriel, mentionata mai sus, A�A� 27-32).

32. Dupa ce a analizat toate elementele ce i-au fost prezentate, Curtea considera ca Guvernul nu a expus niciun element de fapt sau argument care sa poata duce la o alta concluzie in cazul de fata. Curtea reafirma in special ca, in contextul legislativ roman ce reglementeaza actiunile in revendicare imobiliara si restituirea bunurilor nationalizate de regimul comunist, vanzarea de catre stat a bunului altcuiva catre terti de buna-credinta, chiar daca a fost anterioara confirmarii definitive in justitie a dreptului de proprietate al acestei persoane, reprezinta o privare de acel bun. O astfel de privare, combinata cu lipsa totala de despagubire, este contrara art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie (Strain, mentionata mai sus, A�A� 39, 43 si 59).

33. Cu toate ca Guvernul arata ca reclamantii au dreptul sa obtina titluri de participare la un organism colectiv de valori mobiliare ("Proprietatea") in baza Legii nr. 10/2001, la valoarea bunului stabilita prin expertiza, Curtea isi reitereaza constatarea anterioara, conform careia "Proprietatea" nu functioneaza in prezent intr-un mod susceptibil sa duca la acordarea efectiva a unei despagubiri reclamantilor (vezi, printre altele, cauzele Radu, mentionata mai sus, A�A� 32-34, Gabriel, mentionata mai sus, A� 21, si Savulescu impotriva Romaniei, nr. 1.696/03, A� 30, 12 iulie 2007). In plus, nici Legea nr. 10/2001 si nici Legea nr. 247/2005, care o modifica, nu iau in considerare prejudiciul suferit din cauza unei lipse indelungate a despagubirii de catre persoanele care, le fel ca reclamantii, au fost lipsite de bunurile lor (Porteanu impotriva Romaniei, nr. 4.596/03, A� 34, 16 februarie 2006, si Florescu, mentionata mai sus, A� 32).

34. Tinand cont de jurisprudenta sa in materie, Curtea apreciaza ca, in speta, zadarnicirea dreptului de proprietate al reclamantilor asupra casei in litigiu, combinata cu lipsa de despagubire de mai mult de 2 ani, i-a facut sa suporte o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul la respectarea bunurilor lor, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie .

Prin urmare, in speta a avut loc incalcarea acestui articol .

II. Asupra pretinsei incalcari a art. 6 A� 1 din Conventie

35. Reclamantii sustin o incalcare a dreptului la judecarea cauzei de catre o instanta impartiala din cauza faptului ca instanta - Curtea de Apel Brasov - a fost pusa in situatia de a statua atat asupra apelului, cat si asupra recursului pe care acestia le-au formulat in cadrul actiunii in constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare din 15 iulie 1997. Ei invoca in acest sens art. 6 A� 1 din Conventie, care prevede urmatoarele in partile sale relevante:

"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil (...) a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari (...) asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil. (...)"

36. Curtea observa ca situatia contestata de reclamanti este rezultatul modificarii regulilor de competenta a instantelor, aduse prin Legea nr. 219 din 6 iulie 2005. Aceasta apreciaza ca faptul ca Curtea de Apel Brasov a statuat in ceea ce priveste doua cai de atac in aceeasi procedura nu ridica probleme in sensul art. 6 A� 1 din Conventie, in masura in care completele de judecata au fost diferite (Diennet impotriva Frantei, hotararea din 26 septembrie 1995, seria A nr. 325-A, p. 16, A� 38; Parohia Greco-catolica Ticvaniul Mare impotriva Romaniei, (dec.), nr. 2.534/02, 24 octombrie 2006).

37. Rezulta ca acest capat de cerere este vadit neintemeiat si trebuie respins in conformitate cu art. 35 A�A� 3 si 4 din Conventie .

III. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie