Clistene, Dictionar Personalitati

Membru al familiei Alcmeonizilor, fiul lui Megacles, Clistene continua, in ultimul deceniu al secolului al VI-lea i.H., activitatea reformatoare intreprinsa de Solon la Atena.
Prin masurile luate in perioada arhontatului sau, acesta inlatura definitiv vechile privilegii ale triburilor si clanurilor ateniene contribuind la maturizarea sistemului politic democratic.

Activitatea sa ca arhonte incepe in 508/507 i.H. cu reimpartirea administrativ-teritoriala a Atenei, pe baza careia se va realiza reforma sistemului politic al cetatii. Regiunea Atenei (Atica) este impartita in o suta de deme, acestea in 30 de tritii (trittyeis). Cele 30 de tritii erau impartite in 10 triburi alcatuite numai pe criterii teritoriale si care cuprindeau fiecare cate trei tritii, din trei tinuturi diferite: o tritie din cetate, una de pe coasta si una din interiorul regiunii. Eupatrizii, vechii nobili, conducatori ai triburilor gentilice, isi pierd cu totul influenta politica, fapt ilustrat chiar de numele cetatenilor: numelui persoanei i se adauga acum numele demei din care face parte in locul vechiului nume al tatalui (patronimului). Noile triburi ateniene au primit denumiri stabilite de preoteasa templului lui Apollo de la Delfi. Demosul (districtul) era condus de un demarh care tinea evidenta tinerilor care urmau a fi inrolati in armata. Triburile desemnau reprezentanti alesi in Consiliu (Bul) care trece acum de la 400 la 500 de membri. Activitatea acestuia dura un an, fiind reprezentate toate regiunile Aticii. Considerat autoritatea suprema a statului, Consiliul controla activitatea arhontilor, finantele statului, constructiile publice, redacta proiecte de legi ce erau apoi discutate si votate de Adunarea cetatenilor (Ecclesia). Consiliul isi desfasura activitatea in zece comisii, formate fiecare din 50 de reprezentanti ai tuturor districtelor (demosurilor). Totodata, numarul arhontilor a crescut la 10 (Colegiul celor noua arhonti si un secretar), fiecare trib fiind reprezentat de un arhonte. Pe langa acestia, erau alesi 10 strategi raspunzatori de operatiunile militare in caz de razboi. Functia a fost infiintata in 501/500 i.H. dar, cu timpul, rolul strategilor va deveni din ce in ce mai insemnat, depasind ca importanta pe arhonti. Pe plan militar, Clistene a hotarat ca fiecare trib sa furnizeze statului atat pedestrasi greu inarmati (hopliti), cat si militari de cavalerie.

Potrivit traditiei istorice, Clistene a inaugurat si ostracismul: sistem prin care, pe baza a 6 000 de voturi obtinute in Adunarea cetateneasca (Ecclesia), oricare cetatean considerat periculos pentru stat putea fi exilat pe timp de 10 ani. Totusi, acesta isi pastra averea, iar masura nu ii viza si pe membrii familiei sale. Se pare insa ca metoda aceasta a fost aplicata abia din 488/487 i.H.

Reformele lui Clistene au transformat Atena intr-un stat democratic, cu o armata puternica, ceea ce a permis respingerea atacurilor venite din partea Spartei, Tebei si Chalkisului, la sfarsitul secolului al VI-lea i.H.