Nicolae Ceausecu, Dictionar Personalitati

Nascut la Scornicesti, la data de 26 ianuarie 1918, intr-o familie de tarani saraci, a intrat in Partidul Comunist Roman (P.C.R.), avansand in functii in cadrul Comitetului Central al acestuia. Dupa moartea lui Gheorghiu-Dej a devenit, in anul 1965, prim-secretar al P.C.R., la o varsta destul de tanara pentru viata politica. Din 1969, a fost ales si secretar general al P.C.R., iar de la 28 martie 1974 presedinte al Republicii Socialiste Romania. Dupa 1974 a impus un cult al personalitatii fara precedent iar, pentru satisfacerea ambitiilor sale nemasurate, populatia a trebuit sa sufere si sa faca fata lipsurilor de tot felul. In plus, a hotarat, din anul 1983, platirea integrala a datoriei externe, care ajunsese la peste 11 miliarde de dolari. In luna martie 1989, Romania a reusit sa-si achite intreaga datorie externa, dar aceasta s-a realizat prin scaderea drastica a nivelului de trai al populatiei. tara intrase, din cauza politicii economice gresite a lui Nicolae Ceausecu, intr-o criza fara precedent. Industrializarea fortata, constructiile faraonice, precum Casa Republicii, Centrul Civic al Bucurestiului, inceperea construirii canalului Dunare-Bucuresti, care erau nerentabile si consumau sume importante, au determinat adancirea crizei.

In paralel, in presa, la radio si la televiziune, cat si in toate imprejurarile s-a accentuat cultul personalitatii lui Nicolae Ceausecu si al sotiei sale, Elena. Dar populatia nu mai putea suporta lipsurile la care era supusa (din anul 1981 se introdusesera ratii alimentare lunare la principalele alimente, energia electrica era economisita, furnizarea ei fiind intrerupta cateva ore pe zi in fiecare localitate, in apartamente, iarna, nu erau decat 13-14oC, iar apa calda era furnizata, dupa 1985, aproximativ 25 de ore pe saptamana, consumul de benzina era si el rationalizat la 20 de litri pe luna, programele de radio si televiziune contineau, aproape in intregime, numai laude adresate lui si sotiei sale, in conditiile in care numarul de ore de emisie se redusese drastic). Din cauza acestei politici interne dezastruoase, populatia astepta cu nerabdare momentul in care Nicolae Ceausecu nu ar mai fi fost la putere.

Politica externa pe care a promovat-o i-a asigurat, in primii ani de conducere, sprijinul populatiei, mai ales ca acesta a profitat de sentimentul national si de spiritul anti-sovietic al romanilor. El a actionat independent de Moscova si, in august 1968, a condamnat interventia militara sovietica si a altor state comuniste est-europene in Cehoslovacia. De aceea, Nicolae Ceausecu a inceput sa se bucure de o simpatie din ce in ce mai mare in Occident. Romania a fost vizitata de presedintele francez Charles de Gaulle si de cel american, Richard Nixon, iar Nicolae Ceausecu a vizitat, la randul sau, numeroase tari, printre care s-au numarat si Franta, Anglia, S.U.A. si Republica Federala Germania. Este drept ca a intensificat legaturile cu statele occidentale, dar trebuie subliniat si faptul ca politica sa de independenta fata de sovietici s-a situat doar intre anumite limite. Astfel, dictatorul roman nu a planuit niciodata sa paraseasca Tratatul de la Varsovia (alianta militara a statelor comuniste) si Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (prin care U.R.S.S. controla economic statele est-europene), dominate de sovietici. Nicolae Ceausecu nu a intentionat in nici un moment sa reformeze sistemul comunist, sa-l liberalizeze, asa cum incercase liderul cehoslovac Alexander Dubcek in 1968. De asemenea, s-a opus politicii de reforme a lui Mihail Gorbaciov de dupa anul 1985. Dar aceasta politica externa de independenta fata de Moscova a fost promovata tocmai pentru a-si spori puterea in interior. De acest lucru si-au dat seama si occidentalii, astfel ca Nicolae Ceausecu a devenit din ce in ce mai izolat pe plan international dupa anul 1980. In strainatate, abuzurile comise de Nicolae Ceausecu au fost sever condamnate, iar dictatorul roman a inceput sa fie criticat pentru reprimarea grevei minerilor din Valea Jiului, din 1977, pentru desfiintarea Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din Romania, din 1979, pentru reprimarea demonstratiilor de la Brasov, din 1987, pentru arestarea la domiciliu a opozantilor regimului, precum Doina Cornea si Mircea Dinescu, pentru demolarea satelor si oraselor, astfel incat sa se poata face loc blocurilor de locuinte sau proiectelor megalomanice ceausiste, pentru incalcarea celor mai elementare drepturi ale omului etc.

In aceste conditii, in decembrie 1989 a izbucnit revolta populara care a dus la inlaturarea de la putere a lui Nicolae Ceausecu. Acesta, impreuna cu Elena Ceausescu, a fost executat la 25 decembrie 1989, la Targoviste. O data cu inlaturarea lui de la putere s-a prabusit si regimul comunist din Romania.