Gheorghe Ghica, Dictionar Personalitati

Gheorghe Ghica (1600-1664), a fost domnitor al Moldovei: 3 martie 1658 - 2 noiembrie 1659 si al Munteniei: 20 noiembrie 1659 - 1 septembrie 1660.
Este fondatorul familiei Ghica, fiind albanez de origine din partile grecesti, de conditie modesta si este stramosul diverselor ramuri ale familiei care va avea un rol important in istoria Munteniei si Moldovei.

A venit in Moldova inaintea domniei lui Vasile Lupu, ocupandu-se cu negotul. Pe vremea lui Lupu, a fost adus la curte, si i s-au dat boierii marunte, devenind apoi Vornicul cel Mare al Tarii de Jos si in fine, e trimis Capuchehaia (reprezentantul permanent al domnitorilor romani) la Constantinopol. Gheorghe Stefan, succesorul lui Lupu, il mentine ca agent, ba inca pentru a-l face demn de acest post, ii da pe nepoata sa ca sotie fiului sau.

La mazilirea lui Gheorghe Stefan, i se acorda domnia Moldovei. Incercand sa-si reia tronul, Gheorghe Stefan, aliatul impotriva turcilor al lui Constantin Serban Basarab, fost al Munteniei, si al lui Gheorghe Rakoczy din Transilvania, este invins de Ghica la Strunga. In decembrie 1658 ia si el parte alaturi de armatele turco-tatare la jefuirea Transilvaniei. Dar, in anul urmator, Constantin Serban Basarab, insotit acum de Mihnea al III-lea al Munteniei, il loveste pe Ghica la Jijia si-l alunga spre Buceac. Tatarii il reintroneaza, gonindu-l pe Serban peste munti, iar pe Mihnea in Muntenia (martie 1659), unde in cele din urma pierde domnia, pe care o primeste chiar Ghica.

In noiembrie 1659, este numit in domnia Moldovei, Stefanita Lupu, in timp ce Ghica trece in Muntenia. Aici, din ordin turcesc, muta capitala la Bucuresti, daramand resedinta din Targoviste. E hotarat sa faca ordine in tara, dar Constantin Serban Basarab il loveste din nou si il alunga peste Dunare in mai 1660. Desi ostile turco - tatare il reintroneaza, alungandu-l pe Serban, care dupa moartea lui Rakoczy trece la cazaci, Ghica nu mai sta mult pe tron. Aceasta pentru ca vizirul Kupruli planuia transformarea tarii in pasalac (dar nu reuseste), in timp ce Ghica nu mai putea plati haraciul, pentru ca tara era saraca, bantuita de foamete si ciuma, oamenii fugind in toate directiile ca sa scape. Ghica este prins, legat si dus la Adrianopol, de unde este mutat la Constantinopol. Moare in 1664.