Martin Luther, Dictionar Personalitati

S-a nascut la Eisleben, intr-o familie de tarani germani din Turingia, a intrat in manastirea catolica din Wittenberg, devenind calugar.

Trimis in misiune la Roma, in anul 1510, a fost neplacut impresionat de ceea ce a vazut la curtea papei Iuliu al II-lea si in Cetatea Eterna.

Doctor in teologie si profesor la universitatea din Wittenberg, Martin Luther s-a implicat tot mai mult in lupta pentru reinnoirea Bisericii Catolice. Atunci cand noul papa, Leon al X-lea, ajuns sef al Bisericii Catolice in anul 1513, a introdus vanzarea indulgentelor, pentru a dobandi fonduri in vederea incheierii lucrarilor la catedrala Sfantul Petru din Roma, Martin Luther s-a ridicat impotriva acestuia.

Astfel, la 31 octombrie 1517, in ajunul sarbatoririi zilei tuturor sfintilor, L. a afisat, pe usa bisericii din Wittenberg, cele 95 de teze, care, incepand de la condamnarea vanzarii de indulgente, vor constitui ideile de baza ale luteranismului. Noua doctrina religioasa a fost elaborata de Martin Luther pornind de la cautarea cailor spre mantuire, iar ideea ei cea mai importanta a fost mantuirea prin credinta. Cele 95 de teze ale sale au fost apoi dezvoltate in trei lucrari, prin care, de fapt, s-au cristalizat dogmele confesiunii luterane.

Dintre ideile de baza ale luteranismului trebuie mentionate urmatoarele: unica sursa a credin-tei este Biblia, care trebuia tradusa in limba vorbita de popor; din Biblie trebuiau eliminate orice adaugiri survenite in timp si trebuia interpretata in mod liber de catre orice credincios; credinta este temeiul existentei Bisericii, iar mantuirea omului nu poate veni decat prin credinta; preotul si Biserica nu sunt mijlocitori intre crestini si Dumnezeu; crestinul trebuie sa aiba o credinta puternica, pentru a putea intra in legatura directa cu Dumnezeu; distinctia dintre cleric si laic nu mai exista, deoarece preotul este doar un om mai invatat, care explica preceptele religiei si ii indruma pe crestini, preotia dobandind astfel un caracter universal; autoritatea papei este contestata si pe plan religios, si pe plan politic; din cele sapte sacramente (taine), luteranismul nu accepta decat botezul si impartasania (euharistia); cultul Fecioarei Maria si al sfintilor trebuie abolit; ordinele calugaresti, religioase nu au motivatie dogmatica si trebuie desfiintate, ca si toate manastirile; slujbele in Biserica sa fie simplificate si eliberate de momentele care nu au relevanta; preotii se pot casatori.

Deoarece vizau insasi organizarea institutionala si a ierarhiei bisericesti, ideile lui Martin Luther despre reformarea Bisericii Catolice nu au fost acceptate de Papa de la Roma, incepand astfel disputa dintre cele doua parti.

In anul 1518 a intervenit ruptura dintre Martin Luther si Roma, el refuzand sa retracteze cele afirmate. De partea lui s-au situat si alti principi germani, care nu acceptau dominatia absoluta a imparatului si care erau nemultumiti de privilegiile clerului superior. Impotriva lui Martin Luther s-au situat Biserica Catolica, imparatul Carol Quintul, care l-a condamnat pentru ideile sale, precum si principii catolici germani. Dar ideile lui au avut un mare ecou in randurile germanilor. Din cauza reactiei Bisericii Catolice si a autoritatilor imperiale si in conditiile in care, in aprilie 1521, Martin Luther a refuzat sa isi renege ideile in fata Dietei din Worms, el a cautat protectie, obtinuta din partea principelui elector al Saxoniei, Frederich de Saxa, care l-a ascuns in castelul de la Wartburg. Martin Luther a fost declarat eretic la Worms, dar nu a putut fi arestat, deoarece a beneficiat de sprijinul principelui elector.

Martin Luther a murit la Eisleben, in anul 1546.

Alţi termini definiţi în cadrul categoriei Dictionar Personalitati: Alexandru D. Xenopol, Alexandru Marghiloman, Catilina, Constantin Mavrocordat, Corneliu Coposu, FABIAN David, FADEEV Aleksandr Aleksandrovici, Gabriel Bethlen, Hipocrate, Ho Chi Minh, Ioana D\'Arc, Ion Banea, Litovoi, Mihail Kogalniceanu, Mircea cel Batran, Otto von Bismarck, Pericle, Seneca, Serban Stanoiu, Simion Movila,

Articole juridice conexe:

Cele mai faimoase asasinate din istorie
Asasinatul, spre deosebire de crima, este considerat uciderea unei personalitati politice, religioase sau mondene. ...
Data publicării: 2008-05-10