Hannibal, Dictionar Personalitati

Considerat de catre istorici una dintre cele mai importante personalitati ale istoriei universale, comparat cu Alexandru cel Mare si Iuliu Cezar, Hannibal s-a nascut la Cartagina (puternic centru economic si comercial fenician din Africa de Nord). Era fiul generalului Hamilcar Barcas, comandant al armatei cartagineze in primul razboi impotriva Romei.

Traditia istorica sustine ca Hannibal, copil fiind, a fost pus de tatal sau sa jure ura vesnica Romei, de aceea, mai tarziu, intreaga sa energie a fost dedicata infrangerii acesteia.

Hannibal si-a inceput cariera militara in 237 i.H., alaturi de tatal sau, in Spania, teritoriu transformat in colonie cartagineza. Aici a fost ales de catre armata comandant suprem. In aceasta calitate va conduce Cartagina in timpul celui de-al doilea razboi punic (218-201 i.H.), ajungand sa fie privit de catre romani ca cel mai mare dusman din istoria Romei.

Istoricul roman Titus Livius il descrie in opera sa, Ab urbe condita (De la intemeierea Romei): ...Nicicand n-a fost pe lume un om mai bine inzestrat cu insusiri atat de felurite - si de a asculta si de a porunci. Cand infrunta primejdiile, Hannibal era cel mai cutezator dintre toti, iar in toiul pericolelor dovedea cea mai mare chibzuinta.

Nu-i istovea trupul nici un fel de truda (...). Hannibal era deopotriva de rabdator si la frig, si la arsita, cumpatat la mancare si bautura, dupa care nu jinduia niciodata (...). Multi l-au vazut adesea pe Hannibal odihnindu-se pe pamantul gol, acoperit numai cu o mantie soldateasca, in mijlocul strajerilor la posturile de veghe (...). In lupta pornea cel dintai si iesea din incaierare cel din urma.

In conflictul militar cu Roma, a impus o tactica noua: atacarea Romei prin nordul Peninsulei Italice, armata cartagineza inaintand in aceasta directie dinspre Spania. Practic, principalul teatru de operatiuni, pentru 16 ani, este chiar Italia, desi lupte intre cele doua armate s-au desfasurat si in Spania, Sicilia si Africa de Nord.

In momentul declansarii celui de-al doilea razboi punic, Hannibal dispunea de o armata formata din 60 000 de oameni (pedestrasi si cavalerie) si 37 elefanti. A trecut prin Spania, a traversat Muntii Pirinei, apoi sudul Galliei si Muntii Alpi si a ajuns in octombrie 218 in nordul Italiei, surprinzand Roma prin rapiditatea inaintarii sale. A profitat de animozitatea dintre romani si populatiile cucerite sau vecine Romei (celti, italici) pentru a le atrage pe cele din urma de partea sa, fapt care crea pericolul distrugerii hegemoniei Romei in Italia. Pentru adversarii sai, aceasta campanie militara a debutat dezastruos: au fost infranti pe raurile Ticinus si Trebia (decembrie 218), apoi in batalia de la Lacul Trasimene (iunie 217), iar in batalia de la Cannae (august 216) au suferit cea mai mare infrangere din istoria Romei.

In urma bataliei de la Cannae, Roma pierdea 65 000 de soldati (45 000 morti si 20 000 prizonieri). O serie de orase grecesti din sudul Italiei au acceptat supunerea fata de Cartagina. De partea lui Hannibal a trecut si Filip al V-lea, regele Macedoniei. Momentul culminant al campaniei lui H. in Italia a fost marcat de prezenta acestuia sub zidurile Romei (211 i.H.).

Totodata, la Cartagina, Hannibal si-a pierdut sprijinul politic, ceea ce determina abandonarea sa in Italia. Fratele lui, Hasdrubal, a reusit sa ajunga in Italia de Nord, cu o armata punica, dar a fost infrant si ucis de romani in 207 pe raul Metaurus. H. a fost nevoit sa se retraga in sudul Italiei, de unde a fost apoi rechemat la Cartagina in 203. In anul urmator, a fost infrant de catre Scipio Africanul in marea batalie de la Zama, in urma careia cel de-al doilea razboi punic s-a incheiat printr-un tratat de pace cu totul defavorabil Cartaginei.

Revenit la Cartagina, a incercat refacerea puterii militare a acesteia dar si a prestigiului ei diplomatic si economic. A avut de infruntat insa ostilitatea marii aristocratii a cetatii. A fost deci nevoit sa plece in exil, fiind adapostit in Siria, la curtea regelui Antioh al III-lea, pe care l-a sustinut in conflictul sau cu Roma. Ulterior, s-a refugiat la curtea lui Prusias I, regele Bitiniei.

In 183 i.H. Hannibal s-a sinucis la Libyssa, pentru a nu fi capturat de romani.