Efectele acestei crize sunt cunoscute, ele reflectandu-se direct intr-un blocaj fara precedent in istoria moderna si recenta a Romaniei la nivelul colaborarii si echilibrului interinstitutional, in primul rand intre puterile executiva si judecatoreasca.
Daca efectele crizei interinstitutionale sunt palpabile, lesne de observat, mai putin sunt clare cauzele acesteia.
Reprezentantii puterii judecatoresti, semnatare ale acestei solicitari, pornesc de la premisa ca lipsa unei comunicari institutionale adecvate intre puterile statului, cea judecatoreasca cu celelalte doua puteri, a dus la excese ale celei dintai in raport cu puterile executiva si legislativa ca si ale acestora din urma in raport cu puterea judecatoreasca.
De altfel, lipsa de comunicare a facut ca cel putin una dintre puteri sa perceapa solicitarile puterii judecatoresti ca fiind exclusiv de natura salariala, pe cand puterea judecatoreasca a afirmat permanent ca problema esentiala este legata de independenta puterii judecatoresti, in limite constitutionale, iar solicitarile acesteia nu s-au limitat la problema salariala, ci privesc independenta puterii judecatoresit sub multiplele ei aspecte: bugetul puterii judecatoresti, statutul judecatorilor, functionarea in parametri firesti ai instantelor etc (anexam principalele revendicari ale puterii judecatoresti asa cum au fost ele reflectate de hotararile adunarilor generale ale judecatorilor prin rezolutia din aprilie 2009 si cele de la sfarsitul lunii august si inceptului lunii septembrie 2009).
Constitutia Romaniei prevede principiile statului de drept, printre care se numara chiar in debutul actului fundamental principiul check and balance, si anume la art. 1 paragraf 4: puterile statului se afla in separatie si echilibru .
Fara indoiala ca deciziile fiecarei puteri in parte se bazeaza pe separatie, insa separatia nu inseamna si necolaborare. Dimpotriva, cel de-al doilea concept constitutional, echilibrul, pe langa sanctiunile reciproce inerente conceptual si factual ale acestui termen, impune colaborarea in limite constitutionale ale puterilor tocmai pentru a fundamenta separatia puterilor in stat .
Reprezentantii puterii judecatoresti, semnatare ale acestei solicitari, ingrijorati fiind de lipsa de deschidere institutionala a uneia din puterile cu care se afla in echilibru, dar, in acelasi timp, interesati mai mult decat oricand de initierea si dezvoltarea unui dialog constructiv si constitutional intre puteri, va solicita cu respect
INSTITUIREA UNEI COMISII SPECIALE A SENATULUI ROMANIEI
potrivit art. 77 alin. 1 din Hotararea Senatului nr. 28/2005, de aprobare a Regulamentului Senatului,
ale carei obiective sa constea in:
- circumscrierea cauzelor care au condus la grava criza prin care trece acum statul de drept in Romania (relativ la miscarea revendicativa si la protestul unanim al puterii judecatoresti);
- solutii imediate, pe termen mediu si pe termen lung de rezolvare a acestei crize, in primul rand de natura legislativa, dar si prefigurarea unor solutii de natura administrativ tehnica pe care ar trebui sa le adopte celelalte doua puteri pentru asigurarea independentei puterii judecatoresti si a echilibrului interinstitutional intre puterile statului;
- proiectarea unei Conventii a puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca privind separatia si echilibrul acestora in stat (Pact National pentru Justitie), Conventie care sa reuneasca cele trei puteri sub semnul colaborarii si echilibrului constitutional.
Credem ca, in masura in care considerati oportuna constituirea unei astfel de comisii, este necesar ca dezbaterile acestei comisii sa fie deschise in primul rand reprezentantilor celor trei puteri, dar si Consiliului Superior al Magistraturii (ce este o alta autoritate judecatoreasca, cu prerogativa asigurarii independentei justitiei), precum si societatii civile.
In baza art. 37 alin. 3 din Hotararea nr. 28/2005, de aprobare a Regulamentului Senatului, va rugam sa adresati invitatia reprezentantilor puterii judecatoresti, semnatari ai prezentei solicitari, la lucrarile Biroului permanent privind instituirea acestei comisii pentru a raspunde eventualelor intrebari si pentru a prezenta pe larg solicitarea.
Cu deosebita consideratie,
Judecator Horatiu Dumbrava, Curtea de Apel Targu a�� Mures, din partea Retelei Nationale a Adunarilor Generale ale Judecatorilor
Judecator Adrian Neacsu, presedinte Tribunalul Vrancea, din partea Retelei Nationale a Adunarilor Generale ale Judecatorilor
Judecator Mona Pivniceru, Curtea de Apel Iasi, din partea Asociatiei Magistratilor din Romania
Judecator Dana Girbovan, Curtea de Apel Cluj, din partea Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania"
Acordarea sporului pentru conditii degradante. Aspecte juridice si Jurisprudenta Sursa: MCP avocati
ICCJ: Decizia de Pensionare Inceteaza Automat Raportul de Serviciu Sursa: avocat Curpas Florian Cristian
Nomanzii digitali. Provocari si reglementari juridice in era muncii de la distanta Sursa: MCP avocati
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...
OUG nr. 153/2024 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice centrale Ordonanta de urgenta nr. 153/2024 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice c ...
Codul muncii 2025. Legea 53/2003, actualizata 2025 Codul muncii actualizat 2025 Actualizat prin LEGEA nr. 283/2024, publicata in MONITORUL OFICIAL n ...