CRJ condamna reactia Presedintelui Basescu la apelul Madonei

CRJ condamna reactia Presedintelui Basescu la apelul Madonei In sprijinul argumentului sau, presedintele a vorbit despre artisti romi care a��nu sunt dati jos de pe scenaa��, sau despre politicieni romi care, fie ca recunosc sau nu ca sunt romi, a��in mod categoric nu au avut nicio oprelistea��. Presedintele a recunoscut insa ca exista si ceea ce el numeste a��exceptiia�� de la regula nediscriminarii, cum ar fi situatii de discriminare in scoli sau cazul unor comunitati majoritar maghiare sau romane care au intrat in conflict cu romii si au apelat la legea fortei. Prin urmare, in opinia Presedintelui, in Romania nu exista o politica de discriminare a romilor, ci doar deficiente educationale in unele locuri. Presedintele nu s-a referit la discriminarea homosexualilor.

Centrul de Resurse Jurdice recunoaste, alaturi de Presedintele Romaniei, ca statul roman, cum e si natural pentru orice stat ce-si defineste politicile dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, nu are printre obiectivele sale elaborarea si implementarea de politici prin care sa discrimineze romii sau orice alt grup etnic/rasial/national. De asemenea, este de acord cu Presedintele ca artistii romi nu sunt dati jos de pe scena, dar se intreaba, spre deosebire de Presedinte, daca aceasta este masura corecta a nediscriminarii. De asemenea, CRJ recunoaste ca exista politicieni de etnie roma, dar considera ca numarul lor este infinit prea mic, comparabil cu proportia romilor din societatea romaneasca, si de asemenea, considera faptul ca nu toti politicienii romi isi recunosc etnia ca fiind un indicator al fricii de stigmatizare. In ceea ce priveste situatiile de exceptie in care majoritari de o anumita etnie folosesc legea fortei impotriva romilor, CRJ doreste sa reaminteasca Presedintelui ca, in localitatea Sanmartin, judetul Harghita, romii inca traiesc in padure, de frica sa se intoarca la casele lor, iar un protocol pe principiul legilor rasiale ale Germaniei naziste este in curs de implementare. CRJ se intreaba unde sunt institutiile statului de drept ce ar trebui sa garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale omului intr-o maniera nediscriminatorie, in acest caz ce ar constitui, conform presedintelui o a��exceptiea��. Atragem de asemenea atentia Presedintelui asupra faptului ca un stat de drept functional nu admite astfel de exceptii .

CRJ doreste, de asemenea, sa-i aminteasca presedintelui Romaniei de existenta mai multor rezolutii ale Parlamentului European ce descriu situatia populatiei rome din Europa de Est in termenii unei discriminari structurale, deseori multiple, ce atinge toate domeniile vietii, afectand posibilitatea exercitarii drepturilor fundamentale de catre etnicii romi (P6_TA(2008)0035, P6_TA(2008)0467, P6_TA(2009)0117) cat si a Platformei Europene pentru Romi urmare a Summit-ului European pentru Romi din septembrie 2008, ce pleaca de la aceleasi premise ale discriminarii sistematice cu care se confrunta populatia roma, Romania fiind tara cu cel mai mare numar de romi din Europa . CRJ ii atrage atentia presedintelui Romaniei asupra rapoartelor Agentiei Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale care, la randul lor constata discriminarea cu care se confrunta romii din Romania, inclusiv in relatia cu institutiile statului. CRJ presupune ca Madona a apelat la aceste surse de informatie cand a facut apelul considerat de Presedinte drept a��neplacuta�� si venind a��din necunostintaa��.

CRJ solicita atat Presedintelui Romaniei, cat si altor politicieni candidati sau nu la functii in stat, sa se abtina de la declaratii care intaresc atitudinile discriminatorii ale populatiei Romaniei fata de etnia roma, dovedite si de ractia publicului la apelul Madonei, chiar daca aceste declaratii aduc voturi. Asa cum rezulta din succesive sondaje efectuate de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii cat si din sondaje la nivel european, romii sunt unul dintre cele mai respinse grupuri din Romania, o mare parte dintre romani considerand ca romii sunt responsabili pentru imaginea negativa a romanilor in afara granitelor. De asemenea CRJ solicita politicienilor romani sa nu mai ignore situatia de discriminare a persoanelor homosexuale si LGBT in general, din Romania, refuzand sa se exprime in acest sens. Cauza nediscriminarii homosexualilor este o cauza de drepturile omului ce trebuie asumata de orice politician demn de un stat democratic.