Cehia preia şefia Uniunii Europene, �n mijlocul crizei economice

Cehia preia, de la 1 ianuarie, şefia Uniunii Europene. Momentul nu este unul prielnic pentru Europa . Criza globală, conflictele din Balcani şi euroscepticismul din ce �n ce mai pronunţat sunt doar c�teva din problemele cărora Cehia trebuie să le facă faţă �n perioada mandatului.

Priorităţile declarate ale preşedinţiei cehe vor fi economia, energia şi relaţiile externe. Depăşirea crizei economico-financiare este un alt obiectiv ambiţios al cehilor pentru cele şase luni c�t vor deţine şefia comunitară. O atenţie deosebită va fi acordată şi relaţiilor cu partenerii de discuţii din afara Uniunii.

Cehii vor o relaţie str�nsă cu noul preşedinte american Barak Obama, dar şi dezvoltarea parteneriatului estic cu fostele republici sovietice. Vicepremierul ceh, Alexandr Vondra, a promis că preşedinţia cehă a Uniunii Europene va fi "solidă" şi "profesionistă".

Asta �n pofida �ndoielilor provocate de preşedintelui Vaclav Klaus şi al unei părţi a clasei politice. Sunt cunoscute diferenţele clare de opinie dintre guvern ceh şi şeful statului. Există numeroase voci care se �ndoiesc de abilităţile Cehiei de a rezolva marile provocări cu care se confruntă Uniunea .

Problemele din interior ar putea să confrunte Cehia cu o situaţie inedită. Fragilul guvern de la Praga, care nu beneficiază de o majoritate clară �n parlament, riscă să piardă puterea chiar �n timpul mandatului la Uniunea Europeană.

Franţa care tocmai şi-a �ncheiat mandatul d ela şase luni a avut multe crize de rezolvat. Războiul ruso-georgian, criza economică sau respingerea Tratatului de la Lisabona la referendumul din Irlanda au fost principalele provocări pentru francezi.