Hotararea CEDO in Cauza Amanalachioai impotriva Romaniei

49. Prin Sentinta din data de 26 octombrie 2006, judecatoria a respins actiunea reclamantului. Invocand art. 103 din CF, instanta s-a exprimat in felul urmator:

"Chiar daca atat paratul-reclamant, cat si reclamantii-parati sunt persoane cu un comportament social corespunzator, iar afectiunea lor pentru minora este reala, cu toate acestea criteriul interesului copilului este in sensul ca fetita sa ramana in grija bunicilor materni. De altfel, in acelasi sens stau chiar scrisorile inaintate instantei de catre minora prin care aceasta solicita sa fie lasata in continuare la bunicii materni, pentru care are o afectiune aparte.

Toate probele administrate duc la concluzia ca minora este ingrijita in conditii optime de catre bunicii materni, afectiunea lor fiind particularizata si de situatia speciala in care se gasesc, respectiv aceea de a ingriji copilul singurei lor fiice, decedata. Concluzionam ca, desi, cel putin pentru moment, este in interesul minorei ca ea sa fie lasata in mediul familial, social si scolar in care s-a aflat in ultimii ani, climatul in care creste fiind favorabil acesteia."

50. Reclamantul a declarat apel impotriva acestei sentinte. Invocand art. 97 alin. 1 si art. 98 alin. 2 din CF, acesta a subliniat ca drepturile copiilor trebuie asigurate de parintii lor si ca el trebuia sa isi exercite singur drepturile parintesti. Prin Decizia din 7 mai 2007, Tribunalul Botosani i-a respins apelul, cu motivarea ca minora incepuse sa locuiasca cu bunicii sai cu acordul reclamantului si ca nimeni nu era vinovat pentru faptul ca, odata cu trecerea timpului, s-a dezvoltat un puternic atasament intre copil si bunicii sai. Analizand cauza in lumina prevederilor relevante din CF si a Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, tribunalul a statuat ca, desi reclamantul era capabil sa se ocupe de copil, trebuia acordata prioritate interesului superior al copilului si, in primul rand, vointei sale. Tribunalul a retinut, in fine, ca o ruptura brutala a raporturilor dintre copil si bunicii sai ar putea avea "consecinte dezastruoase asupra psihicului copilului".

51. Prin Decizia definitiva din data de 19 septembrie 2007, Curtea de Apel Suceava a respins recursul reclamantului.

G. Actiunea bunicii impotriva reclamantului privind plata unei pensii alimentare

52. In anul 2007, bunica lui D. a sesizat Judecatoria Sighetu Marmatiei cu o actiune impotriva reclamantului privind plata unei pensii alimentare pentru copil.

53. Prin Sentinta din data de 11 aprilie 2007, instanta a admis actiunea si l-a condamnat pe reclamant sa ii plateasca suma de 190 lei romanesti (RON) pe luna. La data de 17 aprilie 2007, jumatate din salariul reclamantului a fost poprit pentru a asigura plata pensiei alimentare lunare pana la noi ordine. Prin Decizia definitiva din data de 21 noiembrie 2007, tribunalul a respins ca neintemeiat recursul reclamantului impotriva sentintei mentionate mai sus.

II. Dreptul si practica interne pertinente

54. Prevederile relevante din CF sunt urmatoarele:

ARTICOLUL 97 alin. 2

"Ei [parintii] exercita drepturile lor parintesti numai in interesul copiilor."

ARTICOLUL 98

"Masurile privitoare la persoana si bunurile copiilor se iau de catre parinti, de comun acord .

Daca unul dintre parinti este mort (...), celalalt parinte exercita singur drepturile parintesti."

ARTICOLUL 100 alin. 1 si 3

"Copilul minor locuieste la parintii sai (...).

In caz de neintelegere intre parinti, instanta judecatoreasca, ascultand autoritatea tutelara, precum si pe copil, daca acesta a implinit varsta de 10 ani, va decide tinand seama de interesele copilului."

ARTICOLUL 103

"Parintii au dreptul sa ceara inapoierea copilului de la orice persoana care il tine fara drept .

Instanta judecatoreasca va respinge cererea, daca inapoierea este contrara intereselor copilului. Acesta va fi ascultat, daca a implinit varsta de 10 ani."

ARTICOLUL 108

"Autoritatea tutelara este obligata sa exercite un control efectiv si continuu asupra felului in care parintii isi indeplinesc indatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului.

Delegatii autoritatii tutelare au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor si sa se informeze pe orice cale despre felul cum acestia sunt ingrijiti, in ceea ce priveste sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea lor (...); la nevoie, ei vor da indrumarile necesare."

55. Autoritatea tutelara poate fi ajutata in activitatea sa de catre colective de sprijin. Aceste colective sunt alcatuite din deputati, cadre didactice, juristi, responsabili ai crucii rosii etc. Colectivele de sprijin nu au putere de decizie, aceasta apartinand autoritatii tutelare; ele studiaza doar pe teren aplicarea prevederilor legale in materie sau anumite aspecte ale problemelor cu care se confrunta autoritatea tutelara (I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, editia a 5-a, 2000, p. 536). Daca copilul nu locuieste la domiciliul sau, autoritatea tutelara competenta este cea de la resedinta sa.

56. Directiile judetene pentru protectia drepturilor copiilor sunt institutii publice la nivel judetean, cu personalitate juridica, aflate sub autoritatea consiliului judetean. Rolul acestor institutii este sa le asigure copiilor in dificultate protectia si asistenta necesare pentru a beneficia de drepturile lor si de a le oferi sprijin si consiliere pentru a preveni situatiile care pun in pericol siguranta si dezvoltarea copilului.