CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
HOTARAREA din 4 noiembrie 2008
in Cauza Gingis impotriva Romaniei (Cererea nr. 35.955/02)
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, presedinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Corneliu Birsan, Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis Lopez Guerra, judecatori, si din Santiago Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 14 octombrie 2008,
pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 35.955/02) indreptata impotriva Romaniei, prin care 2 cetateni ai acestui stat, domnul Orhan Geauzar si doamna Mariana Geauzar (reclamantii), au sesizat Curtea la data de 15 august 2002, in temeiul art. 34 din Conventia privind apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia). In anul 1992, ei si-au modificat numele in Rifat Orhan Gingis si, respectiv, Joanna Marianna Gingis.
2. Reclamantii au fost reprezentati in fata Curtii de domnul Gheorghe Rusen, avocat in Buzau. Prin scrisoarea din data de 18 mai 2008, transmisa ulterior schimbului de observatii intre parti, reclamantii au informat grefa ca nu mai sunt reprezentati de domnul Gheorghe Rusen. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul Razvan-Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. La data de 25 ianuarie 2007, Curtea a hotarat sa comunice cererea Guvernului. Potrivit prevederilor art. 29 A� 3 din Conventie, aceasta a hotarat, de asemenea, sa se analizeze simultan admisibilitatea si temeinicia cauzei.
IN FAPT
I. Circumstantele cauzei
4. Reclamantii, sot si sotie, s-au nascut in anul 1948 si, respectiv, in anul 1955, si locuiesc in New Jersey (Statele Unite).
5. Prin Decizia din 24 martie 1987 a consiliului municipal, data in temeiul Decretului nr. 223/1974, statul a nationalizat apartamentul nr. 25 care apartinea reclamantilor, cu motivarea ca acestia au parasit tara pentru a-si stabili resedinta in strainatate. Apartamentul era situat in Constanta, str. Mircea cel Batran nr. 172, bl. MD 14, sc. B, et. 3, si era compus din 3 camere si dependinte, avand suprafata totala de 65,03 m2.
6. La data de 12 septembrie 1996, statul a vandut apartamentul in cauza tertilor D.M. si D.N., care locuiau acolo in calitate de chiriasi (cumparatorii).
1. Actiunea in revendicare
7. In anul 1998, reclamantii au sesizat Judecatoria Constanta (judecatoria) cu o actiune in revendicare indreptata impotriva cumparatorilor si a consiliului municipal.
8. Prin Sentinta din data de 27 octombrie 1999, instanta a respins actiunea, retinand ca statul avea un titlu asupra apartamentului.
9. Prin Decizia din data de 22 martie 2000, Tribunalul Constanta (tribunalul) a admis apelul reclamantilor si a admis actiunea, statuand ca preluarea apartamentului de catre stat nu a fost conforma cu legea, in masura in care decizia de nationalizare nu le-a fost comunicata reclamantilor.
10. Cumparatorii au formulat recurs in fata Curtii de Apel Constanta (curtea de apel).
11. Prin Decizia definitiva din data de 8 noiembrie 2000, curtea de apel a admis recursul si a respins actiunea, statuand ca titlul statului asupra apartamentului in cauza era valabil, dat fiind faptul ca din probele administrate reiesea ca reclamantii luasera cunostinta de decizia mentionata mai sus.
2. Actiunea in revendicare si in anularea contractului de vanzare-cumparare
12. In cursul anului 2002, reclamantii au investit tribunalul cu solutionarea unei actiuni in revendicare si in anularea contractului de vanzare-cumparare indreptate impotriva cumparatorilor si a primariei.
13. La data de 14 ianuarie 2003, tribunalul a constatat ca nu era competent sa se pronunte asupra actiunii in anularea contractului si, prin urmare, si-a declinat competenta in favoarea judecatoriei. La data de 11 martie 2003, tribunalul a decis suspendarea judecarii actiunii in revendicarea apartamentului pana la solutionarea definitiva a actiunii in anularea contractului. Din documentele depuse la dosar nu reiese daca analiza cauzei a fost reluata pana astazi.
14. Prin sentinta din data de 21 iunie 2004, judecatoria a respins actiunea, statuand ca nationalizarea apartamentului a fost ilegala, retinand insa buna-credinta a cumparatorilor. In ceea ce priveste caracterul ilegal al nationalizarii, instanta a statuat astfel:
"Faptul ca in considerentele Deciziei civile nr. 1.550/2000 (din 8 noiembrie 2000) a Curtii de Apel Constanta s-a retinut valabilitatea deciziei de preluare a imobilului litigios in proprietatea statului nu impiedica reexaminarea titlului statului. In procesul initial, acest titlu a fost cercetat, in cadrul unei actiuni in revendicare pe cale incidentala, iar posibilitatea cercetarii in acelasi mod a valabilitatii titlului statului in prezenta cauza este dincolo de orice indoiala (...), care a prevazut in mod expres criteriile in raport de care bunurile dobandite de stat in perioada 1945-1989 au ca fundament un titlu valabil de proprietate, si anume: respectarea Constitutiei, a tratatelor internationale la care Romania era parte si a legilor in vigoare la data preluarii lor de catre stat .
Decretul nr. 223/1974, in baza caruia a fost emisa decizia de preluare a imobilului ce a apartinut reclamantilor, era inadmisibil contrar legii supreme - Constitutia din 1965 (...).
Pentru toate aceste considerente, se retine ca statul nu are un titlu valabil asupra imobilului in cauza, masura de preluare in baza Decretului nr. 223/1974 avand in mod vadit caracter abuziv."
15. Sentinta a fost confirmata prin deciziile din 21 decembrie 2004 si 21 decembrie 2005 ale Curtii de Apel Constanta, care a respins apelul si recursul reclamantilor.
3. Cererea in restituirea apartamentului in temeiul Legii nr. 10/2001
16. In anul 2001, reclamantii au solicitat primariei restituirea apartamentul in temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
17. La data de 9 martie 2007, primaria a informat Guvernul ca notificarea reclamantilor nu a fost inca analizata, intrucat acestia nu au depus anumite documente la dosar, si ca aceasta le-a trimis in aceeasi zi o adresa reclamantilor pentru a le solicita.
18. Prin adresa din data de 20 aprilie 2007, primaria a informat Guvernul ca a solicitat informatii din partea autoritatilor despre apartamentul in cauza.
II. Dreptul si practica interna pertinente
19. Prevederile legale si jurisprudenta interna relevante sunt descrise in cauzele Brumarescu impotriva Romaniei ([MC], nr. 28.342/95, A�A� 31-44, CEDO 1999-VII), Strain si altii impotriva Romaniei (nr. 57.001/00, A�A� 19-27, CEDO 2005-VII), Paduraru impotriva Romaniei (nr. 63.252/00, A�A� 23-53, 1 decembrie 2005) si Tudor impotriva Romaniei (nr. 29.035/05, A�A� 15-20, 17 ianuarie 2008).
IN DREPT
Telemunca, noul regim de munca in era digitala Sursa: MCP avocati
Suspendarea contractului de munca pe durata suspendarii permisului auto al salariatului Sursa: MCP avocati
Contractul de munca pe perioada determinata. Mod de flexibilizare a relatiilor de munca Sursa: MCP avocati
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti