Proiectul Codului Civil 2009. Apararea drepturilor personale nepatrimoniale

Proiectul Noului Cod civil, in forma adoptata de Guvern, cuprinde, in Cartea I, �Despre persoane�, un titlu special referitor la protectia drepturilor nepatrimoniale prin mijloace juridice specifice (Titlul V � �Apararea drepturilor nepatrimoniale�)

prin dezvoltarea si modernizarea actualelor prevederi � extrem de sumare � cuprinse in art. 54-56 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice, ce urmeaza a fi abrogat odata cu intrarea in vigoare a noului Cod civil.
Protectia drepturilor personalitatii a fost si este o preocupare constanta a legiuitorului contemporan. Cele mai complete reglementari nationale in materie se afla, de lege lata, in Codul civil al provinciei Quebec din 1991 (art. 10-40) � unul din principalele modele ale Proiectului Noului Cod civil roman � si in Codul civil elvetian (art. 27, 28, 28a-28l, 29 ), motiv pentru care aceste reglementari moderne si deosebit de eficiente au si constituit principalele surse de inspiratie pentru redactorii Proiectului Noului Cod civil roman (a se vedea: art. 58-91 privitoare la respectul fiintei umane si a drepturilor ei inerente; art. 262-274 privitoare la apararea drepturilor nepatrimoniale).

Comisia pentru redactarea proiectului a avut in vedere, la elaborarea textelor, necesitatea punerii in acord a noii reglementari cu standardele europene privind protectia vietii private si principiile constitutionale de recunoastere si garantare a drepturilor fundamentale ale oricarei persoane, in special art. 22 (dreptul la viata si la integritate fizica si psihica), art. 23 (libertatea individuala), art. 26 (viata intima, familiala si privata), art. 27 (inviolabilitatea domiciliului) art. 30 (libertatea de exprimare si limitele ei).

In acest scop, au fost avute in vedere jurisprudenta CEDO in materia respectarii dreptului la viata privata , precum si cele mai moderne prevederi legale in materie din Europa, cum sunt art. 28- 28a si urmatoarele din Codului civil elvetian, mai sus amintite.

Proiectul consacra principiul ocrotirii valorilor strans legate de fiinta umana si principalele mijloace de garantare a respectarii acestora:
a�� Actiunea civila prin care se urmareste incetarea faptei ce aduce atingere uneia sau mai multora dintre valorile protejate.
a��Este precizat obiectul actiunii judiciare aflate la dispozitia persoanei ce pretinde a-i fi fost lezat un drept nepatrimonial (prezentare enumerativa: interzicerea incalcarii, incetarea incalcarii si interzicerea ei pentru viitor; constatarea caracterul ilicit al incalcarii aduse).
a�� Este prevazuta posibilitatea de a intenta aceasta actiune judiciara si in situatiile in care este iminenta savarsirea faptei de incalcare a drepturilor nepatrimoniale;
a��Sunt prevazute masuri restrictive impotriva autorului faptei, de natura a conduce la restabilirea dreptului atins, cum ar fi:
a) punerea sub sechestru, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulatie a lucrurilor ori mijloacelor care au servit sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea faptei prejudiciabile;
b) obligarea autorului la publicarea hotararii de condamnare sau la plata unei sume de bani in folosul unei persoane juridice cu scop nepatrimonial care desfasoara o activitate de binefacere;
c) orice alte masuri necesare pentru repararea prejudiciului cauzat si incetarea atingerilor ilicite aduse personalitatii.

a�� Un alt mijloc specific de aparare consacrat de proiect este dreptul la replica si dreptul la rectificarea informatiilor gresite aparute in presa audiovizuala, ce sunt de natura a aduce atingere drepturilor personal nepatrimoniale. Subliniem ca dreptul la replica si dreptul la rectificare sunt deja prevazute de Codul de reglementare a continutului audiovizual (Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 187 din 3 aprilie 2006), fiind exercitat, in mod frecvent, atat in presa audiovizuala, cat si in presa scrisa, iar textul din Proiect a avut in vedere aceasta decizie, codificand o parte din aceste prevederile sale.

a�� Proiectul prevede si reglementarea masurilor provizorii, pana la solutionarea litigiului, care pot fi dispuse de instanta, la cererea persoanei lezate, pe calea ordonantei presedintiale, cum sunt: interzicerea actiunii care constituie incalcarea dreptului nepatrimonial sau incetarea ei provizorie, luarea masurilor de conservare a probelor etc.

a�� Sunt prevazute si o serie de garantii pentru autorul faptei pretins prejudiciabile. a�� Se preconizeaza ca instanta sa nu poata dispune incetarea cu titlu provizoriu a atingerii aduse prin mijloacele de presa scrisa sau audiovizuala periodica decat daca aceasta atingere este de natura sa cauzeze un prejudiciu grav, nu este in mod evident justificata si masura luata de instanta nu apare ca disproportionata in raport cu atingerea adusa.
a�� De asemenea, daca masurile provizorii dispuse de instanta sunt de natura sa produca un prejudiciu partii adverse, instanta poate obliga pe reclamant sa dea o cautiune, sub sanctiunea incetarii de drept a masurii dispuse;
a�� Reclamantul este tinut sa repare, la cererea partii interesate, prejudiciul cauzat prin masurile provizorii, daca actiunea de fond este respinsa ca nefondata.

Concluzii:

Dezincriminand insulta si calomnia, legiuitorul a extins semnificativ limitele exercitarii dreptului la informare si libera exprimare. In acelasi timp, autoritatile trebuie sa asigure respectarea dreptului la viata privata, prin crearea unor mijloace adecvate de protectie .

In acest context, Proiectul Noului Cod civil isi propune sa asigure un echilibru intre doua drepturi in egala masura garantate constitutional si prin Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale: dreptul la libera exprimare si dreptul la respectarea vietii private.

In plus, libertatea de exprimare a presei va beneficia, in viitorul Cod civil de o protectie suplimentara, masurile provizorii preconizate neputand opera impotriva jurnalistilor decat in situatii exceptionale (prejudiciu grav, atingeri ale dreptului viata privata evident nejustificate). Textele propuse sunt coroborate cu dispozitiile art. 10 al Conventiei si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care stabilesc cu claritate limitele marjei de apreciere a judecatorului in cauzele privitoare la libertatea presei.

In temeiul celor mai sus expuse, apreciem ca temerile privitoare la eventuale ingradiri pe care le-ar putea aduce Noul Cod civil exercitarii profesiei de jurnalist sunt nejustificate. Dimpotriva, este vorba de reglementari moderne, europene, care nu vizeaza in special eventuale excese ale exprimarii prin mass-media, ci au ca scop protejarea in general a drepturilor personale nepatrimoniale, impotriva oricarei atingeri, indiferent de autorul ei.