Prima pagină
» Articole juridice
» Procedurile de Judecata
» Aparatorul in procesul penal
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Aparatorul in procesul penal
|
Nu este parte in proces. El are o pozitie procesuala distincta. Sub aspectul pozitiei procesuale, aparatorul se apropie de aceea a partii pe care o asista, fara insa a se identifica cu aceasta.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, tinuta sa indeplineasca fata de subiectul activ o prestatie determinata,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Ansamblul de criterii si proceduri ce stau la baza adoptarii, implementarii si comunicarii deciziilor bancii centrale care vizeaza atingerea obiectivului fundamental al politicii monetare.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezinta creantele fata de clientii incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Indeplinirea unor acte juridice de catre o persoana, reprezentant, mandatar, in numele si in interesul unei alte persoane, reprezentat, mandant.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Calitatea procesuala de aparator presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
1) Sa aiba calitatea de avocat
Pentru ca o persoana sa devina avocat trebuie sa devina membru al unui Barou de avocati si sa nu fie incompatibil, potrivit legii.
In prezent, avocatura este organizata si functioneaza in baza Legii 51/1995, care a fost modificata. Aceasta lege se inscrie pe linia democratizarii avocaturii, situand la baza avocaturii principiul autonomiei profesiei de avocat.
Avocatul nu este functionar, el nu poate fi subiect activ al luarii de mita, insa, desi nu este functionar, el este asimilat lui, atunci cand este subiect pasiv al unor infractiuni .
In lumina prevederilor legii speciale referitoare la organizarea si exercitarea avocaturii, la baza profesiei de avocat sta principiul legalitatii, pentru ca avocatul, la fel ca orice subiect oficial trebuie sa actioneze numai in baza legii si are obligatia sa apere doar drepturile si interesele legitime ale persoanei, nu si cele nelegitime.
Avocatul poate uza doar de mijloacele pe care i le confera legea . La baza profesiei de avocat sta si principiul independentei. Astfel, avocatul este independent atat in relatiile cu clientii, cat si cu autoritatile judiciare, el neputand fi supus influentelor si presiunilor exterioare.
La baza avocaturii sta si principiul libertatii, astfel ca avocatul este liber sa-si aleaga cauzele. Avocatul este liber sa stabileasca strategia apararii, nimeni neputandu-i impune o anumita strategie . Aceasta libertate nu poate fi folosita impotriva interesului clientului. Un alt principiu este principiul impartialitatii. Avocatul slujeste justitia in mod partial, avand obligatia deontologica de a invedera doar imprejurarile favorabile si nu cele nefavorabile persoanei pe care o asista.
Principiul deontologiei profesionale face ca, sub aspectul pozitiei procesuale, avocatul sa intre atat in raport cu autoritatile, cat si in raport cu proprii clienti . In privinta raporturilor dintre avocat si autoritati, ele trebuie sa fie raporturi de colaborare profesionala, aceasta presupunand ca avocatul sa aiba un comportament demn, sa nu jigneasca autoritatile si sa actioneze numai in temeiul legii si pentru respectarea acesteia. Avocatul trebuie sa promoveze drepturile omului. In privinta raporturilor cu clientii, acestea sunt raporturi bazate pe confidentialitate. Avocatul are obligatia pastrarii secretului profesional, fiindu-i interzis sa divulge fapte de care a luat cunostinta cu ocazia exercitarii profesiei. El nu poate depune marturie impotri-va clientului sau, decat cu consimtamantul expres al acestuia.
2) Sa fie introdus in proces in calitate de aparator, intr-una din modalitatile prevazute de lege
Introducerea in proces are loc pe doua cai:
a) Asistenta juridica facultativa
Este regula care desemneaza situatia in care oricare dintre parti isi alege avocatul pe care il doreste, in raport de propriile interese. Aceasta exprima regula dupa care orice persoana are dreptul sa-si aleaga avocatul pentru ca se prezuma ca fiecare din-tre persoanele implicate intr-un proces cunoaste cel mai bine care ii sunt interesele.
Alegerea avocatului se face pe baza unui contract ce se incheie intre cel interesat si forma de exercitare a profesiei de avocat, care poate sa fie, dupa caz, un cabinet individual, cabinete asociate sau societati civile profesionale. In cuprinsul contractului este mentionata intinderea puterii conferite avocatului, materializata in obiectul asistentei juridice. In contract se mentioneaza onorariul si cheltuielile pe care urmeaza a le suporta cel in cauza. Onorariul este negociabil, pornindu-se in stabilirea lui de la nivelul minim stabilit de Consiliul uniunii avocatilor. Onorariile nu trebuie justificate. Cheltuielile pot fi justificate, la cererea expresa a clientului. In baza contractului de asistenta juridica se elibereaza o imputernicire avocatiala (semnata de avocat si client) cu care avocatul se legitimeaza in instanta sau in fata organelor de urmarire penala.
b) Asistenta juridica din oficiu sau obligatorie
Este exceptia care intervine numai atunci cand cel interesat nu si-a angajat un avocat. Are loc pe baza unei adrese scrise, emise de catre autoritatea judiciara competenta si inaintata serviciului de asistenta judiciara din cadrul Baroului care procedeaza la numirea unui avocat in calitate de aparator.
Efectuarea asistentei judiciare din oficiu este obligatorie pentru avocat. Pentru motive intemeiate avocatul poate refuza aceasta insarcinare. Cazurile de asistenta juridica din oficiu sunt prevazute expres de lege sub sanctiunea nulitatii absolute.
In tot cursul procesului penal, atat in cursul urmaririi penale, cat in cursul judecatii, asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului este obligatorie in urmatoarele ca-zuri:
- Daca invinuitul sau inculpatul este minor la data efectuarii actelor de procedura . Daca ulterior a devenit major, nu mai este obligatorie. Pentru faza de judecata, legea pretinde ca inculpatul sa fie minor doar la data sesizarii instantei, care este data inregistrarii rechizitoriului la secretariatul Parchetului.
- Invinuitul sau inculpatul este militar in termen, in termen redus, rezervist con-centrat sau elev al unei institutii militare de invatamant. Calitatea trebuie sa existe in momentul efectuarii actului.
- Invinuitul sau inculpatul este internat intr-un centru de reeducare sau intr-o institutie medicala. Este avuta in vedere situatia in care internarea dureaza peste varsta de 18 ani.
- Invinuitul sau inculpatul este arestat chiar si in alta cauza.
Asistenta juridica:
- Este obligatorie si in cazul retinerii, potrivit prevederilor art. 23 (5) din Constitutie .
- Este obligatorie si in cazul inchisorii contraventionale, precum si in cazul inter-narii medicale provizorii, in procedura de incetare, inlocuire sau revocare a masurii ca masura de siguranta, daca invinuitul sau inculpatul este internat.
In mod exceptional, in virtutea Legii speciale 83/1992, asistenta juridica este obligatorie si in cazul faptelor de coruptie, precum si in procedura urgenta de urmarire si judecare pentru infractiunea de furt calificat (art. 209 (3), C.pen.), asa cum este modificat prin Legea 20/2002.
Pentru faza de judecata a procesului penal, in afara celor 4 cazuri de asistenta juridica a inculpatului, aceasta este obligatorie daca:
- Pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita e mai mare de 5 ani
- Instanta apreciaza ca, datorita starii de sanatate fizica sau mentala, inculpatul nu si-ar putea face singur apararea.
Drepturile si obligatiile aparatorului
Aparatorul poate participa in cursul urmaririi penale la efectuarea oricarui act de urmarire penala. Nu este necesara incuviintarea pralabila a organului de urmarire penala.
Organul de urmarire penala este obligat sa-l incunostiinteze pe aparator cu privire la data si locul efectuarii oricarui act de urmarire penala. Neprezentarea aparatorului nu impiedica efectuarea actelor, cu exceptia cazului cand participarea aparato-rului este obligatorie, potrivit legii.
Exista regula dupa care aparatorul nu poate participa la efectuarea actelor de urmarire penala in absenta invinuitului sau inculpatului pe care il asista. Prezenta personala a acestuia este indispensabila pentru efectuarea asistentei juridice, in afara cazurilor de reprezentare . Spre deosebire de aparatorul invinuitului sau inculpatului, aparatorul celorlalte parti poate participa numai la anumite acte de urmarire penala: ascultarea partii pe care o asista, efectuarea unei cercetari la fata locului, perchizitia, autopsia, prelungirea arestarii preventive, precum si la orice alte acte de urmarire penala, dar cu incuviintarea prealabila a organului de urmarire penala.
La judecata, participarea aparatorului oricarei parti este nelimitata. Conform art. 172, c.pr.pen., corelativ dreptului inculpatului arestat, aparatorul are dreptul de a lua legatura cu acesta oricand in cursul urmaririi penale, in afara cazurilor cand exista interdictii din partea procurorului. Dreptul de a avea contact cu inculpatul arestat este unul dintre drepturile aparatorului.
Corelativ drepturilor pe care le are aparatorul in procesul penal, legea instituie numeroase obligatii impuse de continutul profesiei de avocat, precum si de continu-tul obligatiilor prevazute expres in art. 172, c.pr.pen.
Dintre acestea se remarca obligatia aparatorului de a se prezenta in fata organelor de urmarire penala si a instantelor judecatoresti la toate termenele stabilite si de a uza doar de mijloacele legale, in vederea exercitarii dreptului la aparare.
In ipoteza neindeplinirii obligatiei aparatorului de prezentare la termenele stabilite in fata autoritatii judiciare in caz de asistenta juridica obligatorie, acesta poate fi sanctionat cu amenda judiciara, pentru ca fapta constituie abatere, in conditiile prevazute de art. 198, c.pr.pen.
In ipoteza in care se constata un comportament de rea-credinta al aparatorului, neprezentarea acestuia la efectuarea actelor de urmarire penala la care este obligat nu este de natura sa impiedice efectuarea acestora, ci organele de urmarire penala sunt obligate sa faca dovada incunostiintarii, in timp util, a aparatorului cu privire la data si locul efectuarii actelor, dupa care pot efectua acte de urmarire si in absenta aparatorului. Dovada incunostiintarii se poate face prin orice mijloc de proba (chiar si printr-o nota telefonica). Singura conditie e sa se faca aceasta dovada.
1) Sa aiba calitatea de avocat
Pentru ca o persoana sa devina avocat trebuie sa devina membru al unui Barou de avocati si sa nu fie incompatibil, potrivit legii.
In prezent, avocatura este organizata si functioneaza in baza Legii 51/1995, care a fost modificata. Aceasta lege se inscrie pe linia democratizarii avocaturii, situand la baza avocaturii principiul autonomiei profesiei de avocat.
Avocatul nu este functionar, el nu poate fi subiect activ al luarii de mita, insa, desi nu este functionar, el este asimilat lui, atunci cand este subiect pasiv al unor infractiuni .
In lumina prevederilor legii speciale referitoare la organizarea si exercitarea avocaturii, la baza profesiei de avocat sta principiul legalitatii, pentru ca avocatul, la fel ca orice subiect oficial trebuie sa actioneze numai in baza legii si are obligatia sa apere doar drepturile si interesele legitime ale persoanei, nu si cele nelegitime.
Avocatul poate uza doar de mijloacele pe care i le confera legea . La baza profesiei de avocat sta si principiul independentei. Astfel, avocatul este independent atat in relatiile cu clientii, cat si cu autoritatile judiciare, el neputand fi supus influentelor si presiunilor exterioare.
La baza avocaturii sta si principiul libertatii, astfel ca avocatul este liber sa-si aleaga cauzele. Avocatul este liber sa stabileasca strategia apararii, nimeni neputandu-i impune o anumita strategie . Aceasta libertate nu poate fi folosita impotriva interesului clientului. Un alt principiu este principiul impartialitatii. Avocatul slujeste justitia in mod partial, avand obligatia deontologica de a invedera doar imprejurarile favorabile si nu cele nefavorabile persoanei pe care o asista.
Principiul deontologiei profesionale face ca, sub aspectul pozitiei procesuale, avocatul sa intre atat in raport cu autoritatile, cat si in raport cu proprii clienti . In privinta raporturilor dintre avocat si autoritati, ele trebuie sa fie raporturi de colaborare profesionala, aceasta presupunand ca avocatul sa aiba un comportament demn, sa nu jigneasca autoritatile si sa actioneze numai in temeiul legii si pentru respectarea acesteia. Avocatul trebuie sa promoveze drepturile omului. In privinta raporturilor cu clientii, acestea sunt raporturi bazate pe confidentialitate. Avocatul are obligatia pastrarii secretului profesional, fiindu-i interzis sa divulge fapte de care a luat cunostinta cu ocazia exercitarii profesiei. El nu poate depune marturie impotri-va clientului sau, decat cu consimtamantul expres al acestuia.
2) Sa fie introdus in proces in calitate de aparator, intr-una din modalitatile prevazute de lege
Introducerea in proces are loc pe doua cai:
a) Asistenta juridica facultativa
Este regula care desemneaza situatia in care oricare dintre parti isi alege avocatul pe care il doreste, in raport de propriile interese. Aceasta exprima regula dupa care orice persoana are dreptul sa-si aleaga avocatul pentru ca se prezuma ca fiecare din-tre persoanele implicate intr-un proces cunoaste cel mai bine care ii sunt interesele.
Alegerea avocatului se face pe baza unui contract ce se incheie intre cel interesat si forma de exercitare a profesiei de avocat, care poate sa fie, dupa caz, un cabinet individual, cabinete asociate sau societati civile profesionale. In cuprinsul contractului este mentionata intinderea puterii conferite avocatului, materializata in obiectul asistentei juridice. In contract se mentioneaza onorariul si cheltuielile pe care urmeaza a le suporta cel in cauza. Onorariul este negociabil, pornindu-se in stabilirea lui de la nivelul minim stabilit de Consiliul uniunii avocatilor. Onorariile nu trebuie justificate. Cheltuielile pot fi justificate, la cererea expresa a clientului. In baza contractului de asistenta juridica se elibereaza o imputernicire avocatiala (semnata de avocat si client) cu care avocatul se legitimeaza in instanta sau in fata organelor de urmarire penala.
b) Asistenta juridica din oficiu sau obligatorie
Este exceptia care intervine numai atunci cand cel interesat nu si-a angajat un avocat. Are loc pe baza unei adrese scrise, emise de catre autoritatea judiciara competenta si inaintata serviciului de asistenta judiciara din cadrul Baroului care procedeaza la numirea unui avocat in calitate de aparator.
Efectuarea asistentei judiciare din oficiu este obligatorie pentru avocat. Pentru motive intemeiate avocatul poate refuza aceasta insarcinare. Cazurile de asistenta juridica din oficiu sunt prevazute expres de lege sub sanctiunea nulitatii absolute.
In tot cursul procesului penal, atat in cursul urmaririi penale, cat in cursul judecatii, asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului este obligatorie in urmatoarele ca-zuri:
- Daca invinuitul sau inculpatul este minor la data efectuarii actelor de procedura . Daca ulterior a devenit major, nu mai este obligatorie. Pentru faza de judecata, legea pretinde ca inculpatul sa fie minor doar la data sesizarii instantei, care este data inregistrarii rechizitoriului la secretariatul Parchetului.
- Invinuitul sau inculpatul este militar in termen, in termen redus, rezervist con-centrat sau elev al unei institutii militare de invatamant. Calitatea trebuie sa existe in momentul efectuarii actului.
- Invinuitul sau inculpatul este internat intr-un centru de reeducare sau intr-o institutie medicala. Este avuta in vedere situatia in care internarea dureaza peste varsta de 18 ani.
- Invinuitul sau inculpatul este arestat chiar si in alta cauza.
Asistenta juridica:
- Este obligatorie si in cazul retinerii, potrivit prevederilor art. 23 (5) din Constitutie .
- Este obligatorie si in cazul inchisorii contraventionale, precum si in cazul inter-narii medicale provizorii, in procedura de incetare, inlocuire sau revocare a masurii ca masura de siguranta, daca invinuitul sau inculpatul este internat.
In mod exceptional, in virtutea Legii speciale 83/1992, asistenta juridica este obligatorie si in cazul faptelor de coruptie, precum si in procedura urgenta de urmarire si judecare pentru infractiunea de furt calificat (art. 209 (3), C.pen.), asa cum este modificat prin Legea 20/2002.
Pentru faza de judecata a procesului penal, in afara celor 4 cazuri de asistenta juridica a inculpatului, aceasta este obligatorie daca:
- Pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita e mai mare de 5 ani
- Instanta apreciaza ca, datorita starii de sanatate fizica sau mentala, inculpatul nu si-ar putea face singur apararea.
Drepturile si obligatiile aparatorului
Aparatorul poate participa in cursul urmaririi penale la efectuarea oricarui act de urmarire penala. Nu este necesara incuviintarea pralabila a organului de urmarire penala.
Organul de urmarire penala este obligat sa-l incunostiinteze pe aparator cu privire la data si locul efectuarii oricarui act de urmarire penala. Neprezentarea aparatorului nu impiedica efectuarea actelor, cu exceptia cazului cand participarea aparato-rului este obligatorie, potrivit legii.
Exista regula dupa care aparatorul nu poate participa la efectuarea actelor de urmarire penala in absenta invinuitului sau inculpatului pe care il asista. Prezenta personala a acestuia este indispensabila pentru efectuarea asistentei juridice, in afara cazurilor de reprezentare . Spre deosebire de aparatorul invinuitului sau inculpatului, aparatorul celorlalte parti poate participa numai la anumite acte de urmarire penala: ascultarea partii pe care o asista, efectuarea unei cercetari la fata locului, perchizitia, autopsia, prelungirea arestarii preventive, precum si la orice alte acte de urmarire penala, dar cu incuviintarea prealabila a organului de urmarire penala.
La judecata, participarea aparatorului oricarei parti este nelimitata. Conform art. 172, c.pr.pen., corelativ dreptului inculpatului arestat, aparatorul are dreptul de a lua legatura cu acesta oricand in cursul urmaririi penale, in afara cazurilor cand exista interdictii din partea procurorului. Dreptul de a avea contact cu inculpatul arestat este unul dintre drepturile aparatorului.
Corelativ drepturilor pe care le are aparatorul in procesul penal, legea instituie numeroase obligatii impuse de continutul profesiei de avocat, precum si de continu-tul obligatiilor prevazute expres in art. 172, c.pr.pen.
Dintre acestea se remarca obligatia aparatorului de a se prezenta in fata organelor de urmarire penala si a instantelor judecatoresti la toate termenele stabilite si de a uza doar de mijloacele legale, in vederea exercitarii dreptului la aparare.
In ipoteza neindeplinirii obligatiei aparatorului de prezentare la termenele stabilite in fata autoritatii judiciare in caz de asistenta juridica obligatorie, acesta poate fi sanctionat cu amenda judiciara, pentru ca fapta constituie abatere, in conditiile prevazute de art. 198, c.pr.pen.
In ipoteza in care se constata un comportament de rea-credinta al aparatorului, neprezentarea acestuia la efectuarea actelor de urmarire penala la care este obligat nu este de natura sa impiedice efectuarea acestora, ci organele de urmarire penala sunt obligate sa faca dovada incunostiintarii, in timp util, a aparatorului cu privire la data si locul efectuarii actelor, dupa care pot efectua acte de urmarire si in absenta aparatorului. Dovada incunostiintarii se poate face prin orice mijloc de proba (chiar si printr-o nota telefonica). Singura conditie e sa se faca aceasta dovada.
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat onlineMCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
JurisprudenţăIn cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Ştiri Juridice Legislaţie OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi
Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...
OUG nr. 153/2024 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice centrale
Ordonanta de urgenta nr. 153/2024 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice c ...
Codul muncii 2025. Legea 53/2003, actualizata 2025
Codul muncii actualizat 2025
Actualizat prin LEGEA nr. 283/2024, publicata in MONITORUL OFICIAL n ...
Tabloul Avocatilor din Romania Tabloul Avocatilor din Republica Moldova Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania Tabloul Contabililor din Romania Tabloul Detectivilor Particulari din Romania Tabloul Evaluatorilor din Romania Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania Tabloul Expertilor Judiciari din Romania Tabloul Mediatorilor din Romania Tabloul Notarilor Publici din Romania Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania Tabloul Psihologilor din Romania Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania Arhiva Stirilor juridice din anul 2007 Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964
