Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » Conditiile preexistente ale infractiunii de Delapidare

Conditiile preexistente ale infractiunii de Delapidare

Publicat: 01 Jan 2008 13156 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro Secţiunea: Drept Penal

Conditiile preexistente ale delapidarii sunt: obiectul si subiecti infractiunii.

Prin obiectul infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia, adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efectiv prin savirsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infractiunii, prin care se intelege entitatea materiala (un obiect ori un lucru din lumea reala, un animal, corpul persoanei etc.) asupra ca-reia se atenteaza, amenintind-o cu un pericol de vatamare materiala sau provocindu-i efectiv o astfel de vatamare.

Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:

Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,

Modalitate de savarsire a unor infractiuni si consta in trecerea ilegala, in stapanire propie, prin luare a unui mobil care apartine altei persoane sau se gaseste in posesia sau detentia legitima a altei persoane.

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Este persoana numita intr-o functie publica.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Infractiune cpnstand in fapta unei persoane incadrate in munca sau care indeplineste o insarcinare in serviciul unei organizatii sau institutii de a insusi, folosi sau trafica, in interesul sau ori pentru altul, bani,

Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare

Mijloace de plata formate din monede si bancnote.

Operatiune de transferare a unei sume din contul bancar al unui titular in contul bancar al altui titular.

Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

Termen sinonim cu arestarea preventiva,

1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.

Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.

Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,

Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,

Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Persoana care a savarsit nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala

Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.

Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,

Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.

(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,

Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;

Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,

Parte intr-un raport juridic de obligatie, tinuta sa indeplineasca fata de subiectul activ o prestatie determinata,

Ansamblul obligatiilor, datoriilor, si sarcinilor din continutul unui patrimoniu.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este persoana numita intr-o functie publica.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,

Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.

Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Participant la savarsirea infractiunii, prevazut in cap. III, t. II, art. 26, C. pen., partea generala.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Puterile publice existente in stat.

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.

Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.

Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata

Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,

Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.

Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.

Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Operatiune prin care o banca pune la dispozitia clientilor ei, titulari ai unor conturi, sume de bani in numerar pentru ca acestia sa efectueze diferite plati.

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,

Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.

NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)

1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.

Concept prevazut de legea penala

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Ansamblul obligatiilor, datoriilor, si sarcinilor din continutul unui patrimoniu.

Structura functionala care actioneaza in regim de putere publica si/sau presteaza servicii publice si care este finantata din venituri bugetare si/sau din venituri proprii, in conditiile legii finantelor publice.

Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,

I OBIECTUL INFRACTIUNII are luat din doua conceptiuni : obiectul juridic special si obiectul material .

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale de natura patrimoniala a caror existenta si dezvoltare este conditionata de mentinerea pozitie de fapt a bunurilor ce apartin sau intereseaza o persoana juridica privata sau publica impotriva actelor gestionarilor sau administratorilor , de insusire sau folosire in scopuri personale a bunurilor ce constituie obiectul activitatii de gestionare sau administrare. Infractiunea fiind savarsita de un functionar public are ca obiect juridic secundar relatiile sociale care asigura desfasurarea normala si corecta a serviciului unitatii private sau publice.

Obiectul material al infractiunii de delapidare este reprezentat de bani , valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat pe care faptuitorul le gestioneaza sau administreaza.
Prin �bani� se inteleg biletele de banca si monedele metalice romanesti sau straine care au putere circulatorie indiferent daca se afla in numerar sau la dispozitia unitatii private sau publice.
Prin �valori se inteleg hartiile de valoare si inscrisurile de orice fel , cum sunt obligatiunile CEC , cecurile , hartiile de virament , timbrele , titlurile de credit , de creanta , etc , daca incorporeaza drepturi a caror valorificare este legata de detinerea respectivelor inscrisuri .
Prin "alte bunuri� se inteleg bunurile mobile corporale altele decat banii ori valorile asimilate acestora , care au o valoare economica si fac parte din sfera de gestionare sau administrare a faptuitorului. De asemenea , apartin unitatii plusurile de bani sau marfuri indiferent de sursa acestora dar aparute in cadrul operatiunii de gestionare sau administrare a bunurilor aflate in cadrul unitatii.
Poate fi obiect material si bunul ajuns , din eroare , in gestiune sau administrarea unitatii private sau publice.
Pentru ca un bun sa devina obiectul material al infractiunii de delapidare , trebuie ca acesta sa aiba o existenta materiala deoarece numai astfel de bunuri pot fi sustrase . De asemenea , trebuie sa aiba o valoare economica si o anumita situatie juridica , adica sa faca parte din patrimoniul unei persoane juridice , sa se afle in posesia sau detentiunea acesteia si , totodata , sa se afle in masa bunurilor gestionate sau administrate de faptuitor.
Un bun intra in sfera patrimoniului unei persoane juridice atunci cand a fost preluat efectiv de prepusul acesteiea si iese din aceasta sfera in momentul in care a avut loc predarea efectiva a lui catre beneficiar . Important pentru stabilirea momentului intrarii sau iesirii bunului in si din patrimoniueste predarea materiala a bunului iar nu si transcrierea operatieirespective in scriptele contabile ale persoanei juridice.
Prin urmare , savarsirea infractiunii de delapidare de catre gestionar este posibila numai dupa preuarea efectiva a bunului si nu mai este posibila dupa predarea efectiva a acestuia , chiar daca preluarea sau predarea nu au fost insotite de operatiunile scriptice respective.
Obiectul material al delapidarii il formeaza numai bunurile corporale mobile. E considerat , de asemenea , bun mobil , bunul ce poate fi desprins de un bun imobil , cum sunt , de exemplu, usile, ferestrele unei cladiri , fructele unui teren .

II) SUBIECTII INFRACTIUNII
Ca majoritatea infractiunilor, delapidarea are un subiect activ si un subiect pasiv .
Subiectul activ nu poate fi decat un functionar sau funcitonar public , care �gestioneaza sau administreaza� bunurile unei unitati publice sau private . Asadar , la delapidare autorul este de doua ori calificat; el are , pe de o parte , calitatea de functionar public sau functionar , iar pe de alta parte , calitatea de administrator sau gestionar de bunuri care apartin unei persoane juridice.
Aceste doua calitati se cer cumulativ indeplinite , lipsa oricareia duce la excluderea infractiunii de delapidare . De aceea , un functionar care a contribuit prin acte nemijlocite la insusirea unor bunuri fara a fi insarcinat cu administrarea sau gestionarea lor , alaturi de o persoana ( functionar ) care indeplineste aceste conditii , nu va fi coautor la delapidare ci complice.
In explicarea notiunii de �functionar� in sensul folosit de art. 215 C. penal , trebuie sa tinem seama si de dispozitiile art. 147 C. penal care defineste din punct de vedere legal procedurilor in vigoare , functionarul si functionarul public , dupa cum urmeaza: alin 1 defineste �functionarul� ; prin �functionar public� se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar , cu orice titlu , indiferent cum a fost investita , o insarcinare de orice natura ,retribuita sau nu , in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145;
Facandu-se referire la art. 145, va trebui sa detaliem si acet ultim articol mantionat , dupa cum urmeaza : Prin termenul de public se intelege tot ce priveste autoritatile publice , insitutiile publice , institutiile sau alte persoane juridice de interes public , administrarea , folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica , serviciile de interes public , precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii , sunt de interes public.
Revenind la art. 147 , ne referim acum la ali 2 care prevede ca : prin �functionar � se intelege persoana mentionata in alin 1 , precum si orice salariat care exercita o insarcinare , in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.
Din coroborarea acestor prevederi cu caracter general cu norma de incriminare a delapidarii se desprinde faptul ca indeplineste calitatea de a fi subiect activ nemijlocit al delapidarii atat functionarul public cat si functionarul.
Se observa ca notiunea de �functionar� este destul de cuprinzatoare si ca se pune accentul pe exercitarea in fapt a activitatii fiind fara relevanta titlul , modul de investire , de retributie ori timpul cat dureaza insarcinarea in serviciul unei persoane juridice publice sau private.
In cazul infractiunii de delapidare calitatea de functionar este circumscrisa numai la acei functionari care , in virtutea raportului juridic cu persoana juridica au atributii de gestionare sau administrare.

Calitatea de gestionar o are , potrivit dispozitiilor din art. 1 ale Legii nr. 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, construirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor , acel functionar care exercita ca atributii principale de serviciu , primirea , pastrarea si eliberarea de bunuri aflate in administrarea , folosinta sau detinerea, chiar temporara a unei unitati publice sau a oricarei alte persoanejuridice, indiferent de modul de dobandire si de locul unde se afla bunurile.

Rezulta,asadar, ca activitatea de gestiune pe care o desfasoara functionarul se caracterizeaza prin urmatoarele:
- in primul rand este o activitate de primire a unor bunuri , adica de luare in
primire in cantitatea, calitatea si sortimentul specificate in actele insotitoare;
- in al doilea rand , este o activitate de pastrare , prin care se intelege tinerea
in depozit , asigurarea integritatii acestora I vederea efectuarii , in conditii normale, a miscarii bunurilor gestionate.pastrarea implica, de asemenea , acte corespunzatoare 9 evidente , registre , documente ) care sa oglindeasca in mod exact cantitatea, felurile si calitatea bunurilor in pastrare . Activitatea de pastrare nu se confunda cu cea de paza , persoana careia I-a fost dat in paza un bun nu indeplineste de cat atributii tehnice care constau in vegherea ca bunul sa nu fie distrus , degradat ori sustras. Paznicul nu ia in primire bunurile in individualitatea lor lor spre pastrare si eliberare , ei asigura numai siguranta unui ansamblu de bunuri situate intr-un anumit loc. Sustragerea de catre paznic a bunurilor aflate in paza sa nu va constitui delapidare , ci furt. De asemenea , nu are calitatea de gestionar acela care are in primire anumite bunuri de la unitate in vederea procesului de munca( de exemplu, bunurile de protectie ) sau cei care desfasoara o activitate de manipulare a bunurilor 9 incarca , descarca marfa )
- in al treilea rand este o activitate de eliberare ( predare) a bunurilor. Prin
eliberarea bunurilor se intelege predarea lor de ctre functionarul respectiv celor indreptatiti in cantitatea , calitatea si sortimentele specifice in actele de eliberare .
In practica judiciara sa retinut , de exemplu, ca savarseste infractiunea de delapidare avand calitatea de functionar � gestionar spre exemplu , casierul care isi insuseste sumele cuvenite persoanelor trecute pe statele de plata , functionarul de la serviciul funciar ( sef biroul financiar ) care isi insuseste suma primita pentru a o preda casierului , subofiterul de politie care sustrage din sumele provenite din incasarea amenzilor , taxatorul de la regia de transport care isi insuseste contravaloarea biletelor vandute , mandatarul CEC care sustrage din sumele primite de la personalul din unitate pentru a le depune la agentia CEC , seful oficiului postal care isi insuseste suma de bani folosind libretul CEC apartinand unei persoane decedate , ori oficiantul postal , insarcinat cu primirea mandatelor postale sau cu efectuarea operatiunilor CEC care sustrage din sumele manipulate.
In toate cazurile in care angajatul unei persoane juridice indeplineste o functie care potrivit legii dobandeste calitatea de gestionar este considerat gestionar de drept . Se pot ivi insa si situatii de fapt in care alti angajati sau chiar persoane particulare (de exemplu , sotul , ruda, prieten al gestionarului ) efectueaza acte specifice activitatii de gestionare , desi nu ocupa o functie care sa indreptateasca aceasta activitate . Intrucat Codul penal da termenului de �functionar � un sens foarte lerg se poate considera ca si aceasta gestionare , care este cunoscuta sub denumirea de gestionare de fapt, sa atribuie persoanei care o exercita , calitatea de gestioanr cu toate consecintele pe care le genereaza aceasta. Deci , gestionarul de fapt este acea persoana care exercita acte specifice de gestionare a bunurilor unei persoane jurdice fara a avea obligatii in acest sens . Dar pentru a fi subiect activ nemijlocit al delapidarii trebuie ca persoana juridica sa aiba cunostiinta despre exercitarea in fapt a actvitatii de gestionare , in sens contrar , faptuitorul in cauza nu poate fi privit ca avand o insarcinare in serviciul unitatii publice sau private.

Calitatea de administrator , o are acel functionar in a caror atributiuni de serviciu intra si efectuarea de acte de dispozitii cu rpivire la bunurile ce apartin unitatii publice sau private potrivit cu natura si scopul activitatii acesteia. Asemenea acte de dispozitie privesc planificarea , aprovizionarea , desfacerea , repartizarea platilor , etc si sunt indeplinite de cei special insarcinati cu atributii de conducere in unitatea respectiva , atributiile legate de dispozitia patrimoniului acesteia. De aceea , din categoria administratorilor fac parte , de exemplu , directorii , contabilul sef , inginerul sef , cosilierii , etc.

Exista o deosebire intre gestionar si administrator , in sensul ca primul vine in contact direct si material cu bunurile datorita atributiunilor sale legate de primirea , pastrarea sau eliberarea bunurilor , iar cel de-al doilea are numai un contact virtual , juridic , cu bunurile pe care le administreaza , concretizat in actele de dispozitie pe care le ia cu privire la acestea.

Infractiunea de delapidare se poate comite de o singura persoana ori in participatie , in oricare forma a acesteia. Pentru coautorat se cere ca toti participantii sa aiba calitatea de functionari , gestionari sau administratori. In practica judiciara s-a decis ca savarsesc infractiunea de delapidare prin insusure conducatorul si contabilul sef al unei unitati publice , avand si calitatea de administratori al bunurilor unitatii , daca primesc de la gestioanr o parte din plusul constatat in gestiunea acestuia , ori ii acorda in mod nejustificat perisabilitati contra unei sume de bani, sau sustrag sumele reprezentand garantii personale , ori acorda persoanelor incadrate in munca avansuri , din retributie pe care le inregistreaza in contul debitelor ce nu mai pot fi urmarite , sau folosesc in interesul lor avansurile primite pentru procurarea de materiale , chiar saca , uneori nu au profitat personal de sumele ori bunurile sustrase.

Subiectul pasiv al infractiunii de delapidare nu poate fi decat organul , institutia publica , sau orice alta persoana juridica in cadrul carora exercita acivitatea functionarul care a comis actiunea de insusire , traficare sau folosire a bunului ce formeaza obiect material al infractiunii de delapidare.

Citeşte mai multe despre:

Consultă un avocat online

Formular contact online.

MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Ştiri Juridice

Legislaţie

OUG nr. 153/2024 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice centrale
Ordonanta de urgenta nr. 153/2024 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice c ...

Codul muncii 2025. Legea 53/2003, actualizata 2025
Codul muncii actualizat 2025 Actualizat prin LEGEA nr. 283/2024, publicata in MONITORUL OFICIAL n ...

OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p
Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...