din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2349 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » PIDO/CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Sfrijan impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Sfrijan impotriva Romaniei

  Publicat: 07 Nov 2008       7342 citiri        Secţiunea: PIDO/CEDO  


1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului in Cauza Sfrijan impotriva Romaniei a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 719 din 23.10.2008.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Radu IV cel Mare a fost domnitor al Tarii Romanesti din anul 1495 pana in anul 1508.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vre-un temei juridic.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

HOTARAREA
din 22 noiembrie 2007

in Cauza Sfrijan impotriva Romaniei
(Cererea nr. 20.366/04)

In Cauza Sfrijan impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupancic, presedinte, C. Birsan, doamnele E. Fura-Sandstrom, A. Gyulumyan, domnii E. Myjer, David Thor Bjorgvinsson, doamna I. BerroLefevre, judecatori, si domnul S. Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 23 octombrie 2007, pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 20.366/04) indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, doamna Doina Sfrijan (reclamanta), a sesizat Curtea la data de 20 aprilie 2004, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).
2. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul R.H. Radu .
3. La data de 9 mai 2006, Curtea a decis sa comunice Guvernului cererea intemeiata pe art. 6 din Conventie . Invocand prevederile art. 29 paragraful 3 din Conventie, ea a decis sa se analizeze in acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

In fapt

I. Circumstantele cauzei
4. Reclamanta s-a nascut in anul 1951 si locuieste in Bucuresti.
A. Actiunea de divort si de partaj al bunurilor
5. Prin Contractul din data de 25 iunie 1993, reclamanta si sotul sau, M.G., au cumparat apartamentul nr. 17, situat in Bucuresti, Aleea Ciceu nr. 3, bl. D 11, cu plata pretului in rate. In urma despartirii in fapt a sotilor, M.G. a ramas in posesia apartamentului respectiv. La data de 1 noiembrie 1993, reclamanta i-a achitat vanzatorului intregul pret al apartamentului.
6. La data de 29 iulie 1993, M.G. a sesizat Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti cu o cerere de divort si partaj al bunurilor comune.
7. La data de 9 august 1993, reclamanta a introdus o cerere reconventionala, avand de asemenea ca obiect desfacerea prin divort a casatoriei si incetarea comunitatii de bunuri dobandite in timpul casatoriei.
8. Prin Sentinta din data de 20 septembrie 1994, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a admis in parte atat actiunea lui M.G., cat si cererea reconventionala a reclamantei si a pronuntat divortul. Dand curs cererii comune a partilor, instanta a pronuntat si disjungerea cauzei in ceea ce priveste cererile de partaj al bunurilor comune.
9. Printr-un contract de vanzare-cumparare autentic din data de 11 februarie 1997, M.G. le-a vandut apartamentul mentionat mai sus sotilor C., fara sa fi obtinut in acest sens acordul reclamantei. La data de 27 februarie 1997, aceasta a introdus o actiune in anularea contractului de vanzare-cumparare mentionat mai sus.
10. Prin Sentinta din data de 3 noiembrie 1998, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a admis in parte actiunea de partaj a lui M.G. si cererea reconventionala a reclamantei si a pronuntat partajul bunurilor comune. Instanta a apreciat contributiile respective ale sotilor la comunitatea matrimoniala de bunuri ca fiind egale si a statuat ca, tinand cont de faptul ca M.G. isi insusise pretul apartamentului, acesta ii datora o sulta reclamantei, majorata cu o suma reprezentand partea din pretul apartamentului achitata integral de aceasta.
11. Prin Decizia din data de 7 septembrie 2000, statuand in ultima instanta, Curtea de Apel Bucuresti a admis actiunea avand ca obiect anularea Contractului de vanzare-cumparare incheiat la data de 11 februarie 1997, introdusa de reclamanta impotriva lui M.G. si impotriva sotilor C.
12. La o data neprecizata, reclamanta a formulat apel impotriva Sentintei din 3 noiembrie 1998. Aratand ca, in urma anularii Contractului de vanzare-cumparare din 11 februarie 1997, apartamentul in cauza s-a intors in masa comuna ce trebuia partajata si ca, in ceea ce priveste contributia sa la cumpararea apartamentului si, implicit, la comunitatea matrimoniala de bunuri, aceasta era mai mare decat cea a lui M.G., reclamanta a solicitat atribuirea apartamentului in favoarea sa.
13. Prin Decizia din data de 23 aprilie 2001, Tribunalul Bucuresti a admis in parte apelul reclamantei. El a statuat ca faptul ca a avut o contributie mai mare la cumpararea unuia dintre bunurile comune nu era suficient pentru a rasturna prezumtia de egalitate a contributiilor sotilor la comunitatea matrimoniala de bunuri . Prin urmare, instanta a hotarat sa ii atribuie apartamentul lui M.G si a stabilit ca acesta ii datora o sulta reclamantei, reprezentand jumatatea valorii masei comune. Bazandu-se pe o expertiza, Tribunalul Bucuresti a stabilit valoarea sultei ce trebuia platita reclamantei la suma de 139.515.000 lei romanesti (ROL), respectiv 5.360 euro (EUR).
14. In ceea ce priveste partea din pretul apartamentului platita exclusiv de reclamanta, instanta a statuat ca reclamanta putea sa solicite restituirea acelei parti din pret prin intermediul unei actiuni intemeiate pe imbogatirea fara justa cauza a lui M.G.
15. In urma recursului reclamantei, prin Decizia din data de 28 noiembrie 2001, Curtea de Apel Bucuresti a casat in parte decizia pronuntata in apel. Aceasta a statuat ca, datorita contributiei sale la cumpararea apartamentului, care se ridica la 82% din valoarea sa, reclamanta putea pretinde o cota-parte mai mare din masa comuna. Tinand cont de acest considerent, Curtea de Apel Bucuresti a decis atribuirea apartamentului in favoarea reclamantei si a stabilit ca aceasta ii datoreaza lui M.G., cu titlu de sulta, suma de 49.513.000 ROL, adica 1.902 EUR.
16. Prin Sentinta din data de 31 mai 2002, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a admis cererea reclamantei si a dispus evacuarea sotilor C. din apartamentul in litigiu. Astfel, reclamanta a dobandit posesia asupra lui.

B. Recursul in anulare formulat de procurorul general
17. La o data neprecizata, procurorul general al Romaniei, sesizat cu o cerere depusa de M.G., a formulat in fata Curtii Supreme de Justitie un recurs in anulare impotriva Deciziei din data de 28 noiembrie 2001 a Curtii de Apel Bucuresti. El a aratat ca, statuand ca contributia reclamantei la comunitatea matrimoniala de bunuri a fost mai mare decat cea a lui M.G., Curtea de Apel Bucuresti a incalcat art. 30 paragraful 1 din Codul familiei.
18. Prin Decizia din data de 21 octombrie 2003, redactata la data de 26 noiembrie 2003, Curtea Suprema de Justitie a admis recursul in anulare. Aceasta a retinut ca, in temeiul art. 30 alin. 1 din Codul familiei, bunurile dobandite de soti sau de unul dintre soti in timpul casatoriei sunt, incepand cu momentul dobandirii lor, bunuri comune si ca in momentul partajului bunurilor respective in urma desfacerii casatoriei contributia personala a fiecaruia dintre soti trebuia stabilita in raport cu comunitatea matrimoniala de bunuri si nu in raport cu fiecare bun sau categorie de bunuri . Ea a statuat ca, intrucat reclamanta nu a dovedit ca, in ceea ce priveste contributia sa la comunitatea matrimoniala de bunuri, aceasta a fost mai mare decat cea a lui M.G., contributiile lor la aceasta trebuiau prezumate egale.
19. Prin urmare, Curtea Suprema de Justitie a constatat ca decizia Curtii de Apel Bucuresti fusese pronuntata in urma unei incalcari esentiale a legii, ceea ce a dus la o apreciere gresita pe fondul cauzei, a casat-o si, pe fond, a respins recursul formulat de reclamanta impotriva Deciziei din data de 23 aprilie 2001 a Tribunalului Bucuresti.

C. Evolutii ulterioare recursului in anulare
20. La datele de 11 noiembrie 2003 si 7 iunie 2005, la cererea reclamantei facute prin intermediul unui executor judecatoresc, M.G. i-a platit o parte din suma datorata cu titlu de sulta in temeiul Deciziei din data de 23 aprilie 2001 a Tribunalului Bucuresti. Restul a facut obiectul unei compensari cu o creanta pe care M.G. o avea impotriva reclamantei, reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a apartamentului intre data Deciziei din 21 octombrie 2003 a Curtii Supreme de Justitie si data la care M.G. a recastigat posesia asupra bunului.
21. La data de 6 aprilie 2004, reclamanta a sesizat Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti cu o actiune introdusa impotriva lui M.G., avand ca obiect restituirea unei sume care sa reflecte contributia exclusiva a reclamantei la cumpararea apartamentului in litigiu, calculata in functie de valoarea de piata a apartamentului.
22. Prin Sentinta din data de 15 decembrie 2004, judecatoria a admis in parte cererea reclamantei. Statuand ca reclamanta nu era indreptatita sa pretinda ca suma in discutie sa fie calculata in functie de valoarea de piata a apartamentului, ea a dispus ca M.G. sa ii plateasca partii interesate suma pe care aceasta o platise la data de 1 noiembrie 1993, actualizata cu rata inflatiei.
23. Prin Decizia din data de 10 octombrie 2005, Tribunalul Bucuresti a respins recursul reclamantei impotriva sentintei mentionate mai sus, a carei punere in executare nu a fost ceruta de reclamanta.



Pronuntata de: Curtea Europeana a Drepturilor Omuui


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Somatia europeana de plata. Modalitate de recuperare a creantelor transfrontaliere
Sursa: av. Andreea Deaconu

Portal.Just.ro - Dreptul justitiabilului de a ii fi sterse datele cu caracter personal
Sursa: MCP avocati

Greva. Aspecte practice. Cauze si consecinte
Sursa: MCP avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p
Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...

Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...