Plangerea impotriva netrimiterii in judecata. Competenta de solutionare. Recurs in interesul legii

Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii pentru a stabili organul judiciar competent sa solutioneze plangerea persoanei nemultumite in ipoteza in care prim-procurorul a admis-o, a infirmat solutia procurorului si a dat tot o solutie de netrimitere in judecata .

Va prezentam in continuare textul integral al recursului


PREŞEDINTELE �NALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

�n temeiul art. 4142 alin.1 din Codul de procedură penală şi a art. 25 lit. a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, vă sesizez cu

RECURS �N INTERESUL LEGII

pentru a stabili organul judiciar competent să soluţioneze pl�ngerea persoanei nemulţumite �n ipoteza �n care prim-procurorul a admis-o, a infirmat soluţia procurorului şi a dat tot o soluţie de netrimitere �n judecată.

Examenul jurisprudenţei actuale, �n materie penală, evidenţiază două orientări cu privire la acest aspect şi, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel :

1) �ntr-o primă orientare instanţele s-au considerat competente să judece aceste pl�ngeri şi le-au soluţionat pe fond (Anexele 1 � 4) ;

2) Cu privire la acelaşi aspect s-a apreciat că pl�ngerea �mpotriva soluţiei prim-procurorului prin care a infirmat rezoluţia sau ordonanţa procurorului şi a dat tot o soluţie de netrimitere �n judecată se soluţionează de către procurorul ierarhic superior prim-procurorului.

�n motivarea soluţiei s-a argumentat �n sensul că, potrivit alin.1 al art.2781 din Codul de procedură penală, instanţa de judecată este competentă să soluţioneze pl�ngerea �mpotriva soluţiei de netrimitere �n judecată numai dacă aceasta a fost menţinută de către procurorul ierarhic superior prin respingerea pl�ngerii, conform art.275 � 278 din acelaşi cod (Anexele 5 - 8).

�n acelaşi sens s-a pronunţat şi instanţa supremă (Anexa 9).

Apreciez că această ultimă soluţie este cea legală.

*

* *

Principiul subordonării ierarhice ce funcţionează �n raporturile dintre procurori �n cadrul Ministerului Public este exprimat prin formula �controlul ierarhic� cuprinsă �n art.132 alin.1 din Constituţia Rom�niei (Curtea Constituţională � decizia nr.1058 din 14 noiembrie 2007).

Ministerul Public este structurat prin Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, ca un sistem piramidal de parchete, av�nd la bază parchetele de pe l�ngă judecătorii, iar la v�rf Parchetul de pe l�ngă �nalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Controlul ierarhic se exercită �n cadrul aceleiaşi unităţi de către conducătorul parchetului care, la r�ndul său, este subordonat, din treaptă �n treaptă, conducătorului parchetului superior din aceeaşi circumscripţie teritorială, p�nă la nivelul procurorului general al Parchetului de pe l�ngă �nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform art.72 şi 92 alin.3 din Legea nr.304/2004 şi art.3 din Ordinul nr.529/C din 21 februarie 2007 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor.

Mai mult, dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date �n scris şi �n conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, iar soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, c�nd sunt apreciate ca nelegale (art.64 alin.1 şi 3 din Legea nr.304/2004).

�n sf�rşit, conform alin.41 al art.209 din Codul de procedură penală, procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, �n vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare, din dispoziţia procurorului ierarhic superior.

�n cauzele preluate �n condiţiile prevăzute la alin.41, procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot infirma actele şi măsurile procurorului din parchetele ierarhic inferioare, dacă sunt contrare legii, şi pot �ndeplini oricare dintre atribuţiile acestora, potrivit art.42 al aceluiaşi articol .

*

Actele procedurale (rezoluţiile sau ordonanţele) prin care procurorul pune capăt conflictului de drept penal, real sau aparent, prin soluţii de netrimitere �n judecată reprezintă o �nfăptuire a justiţiei �n activitatea judiciară desfăşurată �n faza de urmărire penală a procesului penal, conform art.131 alin.1 din Constituţie şi deciziei nr.486/1997 a Curţii Constituţionale.

Aceste soluţii ale procurorului sunt supuse controlului ierarhic �n cadrul Ministerului Public exercitat, aşa cum am precizat, din oficiu sau la pl�ngerea persoanei interesate �n termen de 20 de zile de c�nd i s-a comunicat copia ordonanţei de clasare, scoatere de sub urmărire penală sau �ncetare a urmăririi penale ori rezoluţiei de ne�ncepere a urmăririi penale (art.2781 alin.1 din Codul de procedură penală).

Pl�ngerea se adresează şi va fi soluţionată �n termen de cel mult 20 de zile de către prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul ierarhic superior acestuia.

�n concepţia legiuitorului (art.2781 alin.1 din Codul de procedură penală), �mpotriva soluţiilor procurorului de netrimitere �n judecată se poate face pl�ngere la procurorul ierarhic superior, iar �n cazul �n care acesta o respinge au dreptul de a sesiza instanţa de judecată, nu doar persoanele care participă �n calitate de parte �n procesul penal, ci orice alte persoane ale căror interese legitime au fost vătămate.

Legea condiţionează, aşadar, introducerea pl�ngerii de existenţa unei vătămări legitime, spre a pre�nt�mpina pl�ngerile ne�ntemeiate sau neserioase.

Aşa cum a statuat şi instanţa supremă prin decizia nr.XIII din 21 noiembrie 2005 a Secţiilor Unite, pl�ngerea �n faţa instanţei �mpotriva soluţiilor de netrimitere �n judecată, date de procuror, poate fi făcută şi este admisibilă numai după parcurgerea controlului ierarhic din cadrul intern al Ministerului Public.

*

�n exercitarea dreptului de control, procurorul ierarhic superior (circumstanţiat �n continuare numai la prim-procuror) este obligat să verifice sub toate aspectele legalitatea şi temeinicia soluţiei procurorului de netrimitere �n judecată, nefiind limitat de obiecţiunile invocate �n pl�ngerea prin care a fost sesizat de către persoana ale cărei interese legitime au fost vătămate.

�n acest cadru, prim-procurorul poate, printre altele, să admită pl�ngerea şi să infirme (desfiinţeze) rezoluţia sau ordonanţa procurorului de netrimitere �n judecată şi să dea aceeaşi sau altă soluţie de netrimitere �n judecată pentru alte motive sau numai pentru unele dintre motivele invocate de petent.

Acest mod de soluţionare a pl�ngerii de către prim-procuror nu se �nscrie �n dispoziţiile art.2781 alin.1 din Codul de procedură penală, ci reprezintă �acte şi măsuri� ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe l�ngă curtea de apel sau al procurorului şef de secţie al Parchetului de pe l�ngă �nalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ca atare, după primirea copiei de pe această nouă ordonanţă sau rezoluţie de netrimitere �n judecată, persoanele interesate pot face pl�ngere la procurorul ierarhic superior celui care a emis-o, �n condiţiile art.278 alin.2 din Codul de procedură penală.

Numai �n situaţia �n care, la r�ndul său, procurorul ierarhic superior, astfel sesizat, a respins pl�ngerea şi a menţinut soluţia prim-procurorului, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate se pot adresa cu pl�ngere instanţei de judecată, deoarece calea procedurală a acţiunii �n justiţie este condiţionată potrivit art.2781 alin.1 din Codul de procedură penală, aşa cum am precizat, de parcurgerea etapei obligatorii a controlului ierarhic �n cadrul Ministerului Public, finalizat prin respingerea pl�ngerii făcute art.275-278 �mpotriva soluţiei de netrimitere �n judecată date de procuror.

Precizăm că, prin infirmarea sa totală de către prim-procuror, soluţia iniţială a procurorului ierarhic inferior de netrimitere �n judecată nu mai există.

Pe de altă parte, conform art.2781 alin.2 teza a II-a din Codul de procedură penală, �n cazul �n care procurorul ierarhic superior nu a soluţionat pl�ngerea �n termenul legal, termenul prevăzut �n alin.1 al aceluiaşi articol , �n care va putea fi formulată calea de atac �n justiţie va �curge de la data expirării termenului iniţial�, ce va corespunde celui de 20 de zile de la primirea noii ordonanţe sau rezoluţii de netrimitere �n judecată dată de prim-procurorul ori de procurorul general al parchetului de pe l�ngă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe l�ngă �nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru alte motive dec�t cele invocate de petent.

Ca atare, �n ipoteza menţionată, dacă persoana vătămată sau orice altă persoană ale căror interese legitime sunt vătămate nu parcurge etapele obligatorii şi se adresează cu pl�ngere direct instanţei, soluţia ce se impune este dată de prevederile art.2781 alin.13 din acelaşi cod, potrivit cărora pl�ngerea greşit �ndreptată se trimite organului judiciar competent, �n scopul evitării �ncălcării normelor privind condiţiile accesului la instanţă.

�n consecinţă, a interpreta altfel dispoziţiile legale �n ipoteza luată �n discuţie �nseamnă a eluda voinţa legiuitorului de a se supune controlului intern al Ministerului Public şi soluţiile de netrimitere �n judecată date de �nsuşi procurorul ierarhic superior indicat �n alin.1 al art.278 din Codul de procedură penală.


*

* *

Av�nd �n vedere cele expuse, vă solicit să constataţi că această problemă de drept a primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti şi, printr-o decizie obligatorie, să stabiliţi modul unitar de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale.



PROCUROR GENERAL,
Laura Codruţa K�vesi