Vătămare corporală gravă. Sluţire

Lovirea unei persoane �n faţă cu cuţitul, cu urmarea unor cicatrice care nu pot fi �nlăturate şi care afectează expresia feţei, constituind un prejudiciu estetic, se �ncadrează �n prevederile art.182 C.pen. (alin.2 la data judecării, alin.3 �n urma modificării prin Legea nr.169/2002), deoarece prin vătămarea corporală se cauzează sluţirea victimei.

Prin sentinţa penală nr.70 din 24 februarie 1999, Judecătoria Roşiori de Vede a condamnat pe inculpatul C.V. pentru săv�rşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă prevăzută �n art.182 alin.1 C.pen.

Instanţa a reţinut că, la 28 aprilie 1995, inculpatul a agresat pe fosta sa soţie, aplic�ndu-i mai multe lovituri de cuţit �n zona feţei şi �n braţ, provoc�ndu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de �ngrijiri medicale la care se adaugă 43 de zile pentru ca tulburările psihopatologice cauzate să fie �nlăturate, răm�n�nd cu două cicatrici faciale ce constituie prejudiciu estetic.

Apelul declarat de inculpat a fost respins prin decizia penală nr.814 din 24 noiembrie 1999 a Tribunalului Teleorman, cu motivarea că prima instanţă a făcut o corectă apreciere a numărului de zile de �ngrijiri medicale necesare părţii vătămate pentru vindecare, care a depăşit 60 de zile, �ncadrarea juridică dată faptei fiind corectă.

Recursul declarat de inculpat, cu motivarea că faptei i s-a dat o �ncadrare juridică greşită, a fost admis prin decizia nr.336 din 14 martie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I-a penală, şi s-a schimbat �ncadrarea juridică dată faptei �n prevederile art.181 C.pen., cu motivarea că durata �ngrijirilor medicale acordate părţii vătămate nu a depăşit 60 de zile .

�n cauză s-a declarat recurs �n anulare, susţin�ndu-se că fapta se �ncadrează �n prevederile art.182 C.pen., �ntruc�t prin agresiune s-a cauzat sluţirea părţii vătămate.

Recursul �n anulare este fondat.

�n devăr, instanţa de recurs �ncadr�nd fapta �n prevederile art.181 C.pen., a făcut o greşită caracterizare juridică a acesteia, deoarece a luat �n considerare numai numărul zilelor de �ngrijiri medicale, ignor�nd celelalte consecinţe produse prin fapta inculpatului.

�n cazul vătămărilor corporale prin care s-a cauzat pierderea unui simţ sau organ, �ncetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă, avortul, punerea �n primejdie a vieţii persoanei sau sluţirea, este fără relevanţă pentru �ncadrarea juridică a faptei numărul zilelor de �ngrijiri medicale.

�n speţă, inculpatul a lovit partea vătămată �n faţă cu cuţitul, din raportul de expertiză medico-legală rezult�nd că aceasta prezintă la obrazul drept o cicatrice �n lungime de 10 cm iar la cel st�ng o cicatrice de 8 cm; prin cel de-al doilea raport de expertiză se conchide, referitor la dizarmonia feţei, că prin nici o intervenţie chirurgicală nu pot fi şterse urmele leziunilor, put�ndu-se numai ameliora aspectul cicatricelor care, prin aspectul lor morfoanatomic, localizarea şi repercusiunile asupra mimicii şi expresivităţii feţei, constituie un prejudiciu estetic.

�n raport cu aceste acte trebuie reţinut că cicatricele de pe faţa părţii vătămate reprezintă o sluţire �n sensul legii, restabilirea aspectului normal al reţei neput�ndu-se produce printr-un proces de vindecare.

�n consecinţă, fapta inculpatului de a lovi cu cuţitul �n faţă şi de a produce părţii vătămate mai multe cicatrice la acest nivel, leziuni ce reprezintă un prejudiciu estetic ce nu se poate �nlătura printr-o vindecare normală, constituie infracţiunea prevăzută �n art.182 C.pen., motiv pentru care recursul �n anulare a fost admis, menţin�ndu-se �ncadrarea juridică dată faptei de prima instanţă.