Refuz nejustificat de solutionare a cererii. Articolul 1 din Legea 29/1990

Faptul de a nu solutiona cererea reclamantului, pe motiv ca acesta nu indeplineste conditiile de acordare a drepturilor pe care le prevede Legea 309/2002, reprezinta un refuz nejustificat de solutionare a cererii, in sensul dispozitiilor art.1 din Legea 29/1990.

***

Reclamantul P.C.S.N. a chemat in judecata Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti, solicitand a se constata refuzul nejustificat al paratei de a primi si rezolva cererea sa prin care a solicitat acordarea drepturilor prevazute de Legea 309/2002.

In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca in perioada 20.07.1956 � 04.07.1958 a efectuat stagiul militar in detasamente de munca din cadrul D.G.S.M., in conditii deosebit de grele, situatia sa incadrandu-se in conditiile prevazute de Legea 309/2002.

Totodata, reclamantul a aratat ca desi s-a adresat Comisiei de acordare a drepturilor solicitate, comisie din cadrul Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti, aceasta nu s-a pronuntat asupra cererii sale in termen legal, printr-o hotarare motivata.

Curtea de Apel Bucuresti, sectia contencios administrativ, a admis actiunea reclamantului si constatand refuzul nejustificat al paratei de a rezolva cererea reclamantului a obligat parata sa emita un act administrativ prin care sa solutioneze cererea privind acordarea drepturilor prevazute de Legea 309/2002. S-a retinut, in esenta, ca parata, in pofida dispozitiilor legale, a refuzat sa inregistreze si sa rezolve cererea, motiv pentru care sunt aplicabile dispozitiile art. 1 din Legea 29/1990.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata, Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti, invocand dispozitiile art. 304 ind. 1 C. proc. civ. si cele ale Legii nr. 309/2002.

Recurenta-parata, prin motivele de recurs formulate in cauza, reitereaza argumentele aratate in intampinarea formulata la instanta de fond, in sensul ca, verificandu-se actele depuse la dosar de catre intimatul-reclamant, nu se confirma cele solicitate de acesta, intrucat unitatea militara in cadrul careia acesta si-a efectuat stagiul militar nu este nominalizata in cadrul D.G.S.M., astfel incat, in mod corect, s-a refuzat solutionarea cererii de acordare a drepturilor prevazute de Legea 309/2002.

Recursul nu este fondat.

Conform dispozitiilor art. 1 din Legea 29/1990, orice persoana fizica sau juridica, daca se considera vatamata in drepturile sau interesele sale legitime, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritati publice de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instantei judecatoresti competente pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.

Conform art. 11 din Legea 29/1990, instanta solutionand cauza, poate, printre altele, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris.

Totodata, potrivit dispozitiilor art. 6 alin. (4) din Legea 309/2002, comisia care functioneaza in cadrul caselor teritoriale de pensii si a municipiului Bucuresti pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999 aprobata si modificata prin Legea 189/2000, cu modificarile ulterioare �este obligata sa se pronunte asupra cererii in termen de cel mult 30 de zile de la sesizare, printr-o hotarare motivata�.

In cauza, din probele administrate, rezulta cu certitudine, pe de o parte, ca intimatul-reclamant a adresat cererea in conditiile prevazute de lege si, pe de alta parte, ca autoritatea parata nu a solutionat-o, situatie recunoscuta chiar in intampinare, refuzul fiind motivat de neindeplinirea de catre solicitant a conditiilor de acordare a drepturilor prevazute de Legea 309/2002.

Aceasta atitudine a recurentei-parate, astfel cum corect a retinut instanta de fond, reprezinta un refuz nejustificat de solutionare a cererii in sensul dispozitiilor art.1 din Legea 29/1990.

Prin urmare, constatandu-se ca motivele de recurs sunt nefondate, iar sentinta atacata este legala si temeinica, corect si amplu motivata, recursul declarat in cauza a fost respins ca nefondat.