Acte de cercetare care nu sufera amanare. Ridicare de obiecte. Perchezitie

Potrivit art. 213 Codul de procedura penala , organul de cercetare penala este obligat sa efectueze actele de cercetare ce nu sufera amanare, chiar daca acestea privesc o cauza care nu este de competenta lui, iar lucrarile efectuate in astfel de cazuri se trimit, de indata, procurorului competent.

Ca atare, ridicarea de obiecte continand droguri, daca acestea au fost descoperite de catre lucratorii de politie intr-o locuinta in urma unei sesizari pentru tulburarea linistii publice, inainte de inceperea urmaririi penale, este legala si nu constituie perchezitie domiciliara in sensul art. 100 Codul de procedura penala

***

Prin sentinta penala nr. 4 din 15 ianuarie 2004, Tribunalul Covasna a condamnat pe inculpatul T.P. pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 2 alin. (1) din Legea 143/2000 , cu aplicarea art. 14 lit. c) din aceeasi lege.
Instanta a retinut ca, la 4 octombrie 2003, inculpatul a dat minorului G.Z. o punga cu frunze si seminte de canepa salbatica. In seara aceleiasi zile cei doi au participat la o petrecere, unde mai multi tineri au consumat bauturi alcoolice si au fumat tigari in care s-au introdus frunze si inflorescente de cannabis puse la dispozitie de minor. Efectuand o descindere la locuinta respectiva, o patrula de politie a descoperit punga ce continea cannabis si a ridicat-o in vederea cercetarilor.

Curtea de Apel Brasov, prin decizia penala nr. 132/2004, a admis apelul procurorului si, rejudecand cauza, a achitat pe inculpat pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu motivarea ca procesul-verbal intocmit de lucratorii de politie, cu ocazia perchezitiei efectuate la 5 octombrie 2003, nu poate constitui mijloc de proba, fiind obtinut in mod ilegal, intrucat la data respectiva nu era inceputa urmarirea penala in cauza, iar perchezitia s-a efectuat fara a exista in acest scop dispozitia judecatorului.
Recursul declarat de procuror, prin care s-a cerut casarea deciziei instantei de apel si mentinerea sentintei pronuntate de prima instanta, este fondat.

Potrivit art. 96 Codul de procedura penala , organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa ridice obiectele si inscrisurile ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal.

Perchezitia, asa cum este reglementata in art. 100 Codul de procedura penala , are loc cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris dintre cele aratate in art. 98 tagaduieste existenta sau detinerea acestuia, precum si ori de cate ori exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor.

Din actele dosarului rezulta ca in cauza nu a fost efectuata o perchezitie domiciliara in sensul art. 100 Codul de procedura penala , lucratorii de politie deplasandu-se la locuinta respectiva in urma sesizarii facute de colocatari pentru tulburarea linistii publice, ocazie cu care, descoperind punga ce continea cannabis detinuta ilegal, au procedat la ridicarea acesteia si au predat-o organelor de urmarire penala competente. Totodata, punga ce continea cannabis a fost predata de buna-voie lucratorilor de politie.

Inlaturarea de catre instanta de apel a mijloacelor de proba administrate de lucratorii de politie inaintea inceperii urmaririi penale nu se justifica, intrucat organul de cercetare penala este obligat, potrivit art. 213 Codul de procedura penala , sa efectueze actele de cercetare ce nu sufera amanare, chiar daca acestea privesc o cauza care nu este de competenta lui, iar lucrarile efectuate in astfel de cazuri se trimit, de indata, procurorului competent.

In consecinta, recursul procurorului a fost admis, decizia atacata a fost casata si s-a dispus mentinerea sentintei pronuntate de prima instanta.