Marturie mincinoasa. Conditii

Potrivit art. 260 C. pen., constituie infractiunea de marturie mincinoasa, intre altele, fapta martorului care intr-o cauza penala nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat.

Prin urmare, daca martorul nu a fost intrebat asupra unei imprejurari esentiale pentru solutionarea cauzei, fapta acestuia de a nu face afirmatii cu privire la o astfel de imprejurare nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de marturie mincinoasa.
***
Prin sentinta penala nr. 179 din 17 aprilie 2003, Tribunalul Brasov a condamnat pe inculpatul O.C. pentru savarsirea infractiunii de talharie prevazuta de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., pe inculpatul E.C. pentru savarsirea infractiunii de favorizare a infractorului prevazuta in art. 264 alin. (1) C. pen. si pe inculpata O.S. pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa prevazuta in art. 260 din acelasi cod.
Instanta a retinut ca, la 6 iulie 2002, in timp ce se afla intr-o piata, inculpatul O.C. a smuls din mana partii vatamate o borseta si s-a suit in autoturismul condus de inculpatul E.C., care a asigurat parasirea de catre inculpatul O.C. a locului faptei .
Inculpata O.S., fiind audiata ca martor, a declarat ca in ziua savarsirii faptei ar fost plecata intr-o alta localitate, impreuna cu sotul acesteia, inculpatul O.C.
Prin decizia penala nr. 188 din 31 mai 2004, Curtea de Apel Brasov a admis apelul inculpatei O.S. si, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a dispus achitarea acesteia pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, constatand ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, si a respins apelurile inculpatilor O.C. si E.C.
Recursul declarat, intre altii, de procuror, cu privire la gresita achitare a inculpatei O.S., este nefondat.
Potrivit art. 260 C. pen., constituie infractiunea de marturie mincinoasa fapta martorului care intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurari esentiale asupra carora a fost intrebat.
Prin urmare, intrebarea expresa adresata martorului asupra imprejurarilor esentiale constituie o conditie pentru realizarea laturii obiective a infractiunii de marturie mincinoasa.
Din probele administrate in cauza rezulta ca inculpata O.S. a fost ascultata o singura data in cursul urmaririi penale. In declaratia care i-a fost luata, inculpata nu a sustinut decat ca la 5 iulie 2002 a plecat impreuna cu sotul sau, inculpatul O.C., in localitatea unde domiciliaza parintii acesteia si ca, in aceasta localitate, au stat circa 10 zile . Inculpata nu a fost intrebata in mod expres asupra datei de 6 iulie 2002 si nici nu a afirmat ca inculpatul O.C. nu ar fi plecat din localitate in perioada cat au stat la parintii ei.
Din declaratia inculpatei rezulta, deci, ca aceasta nu a fost intrebata asupra imprejurarilor esentiale, si anume daca la 6 iulie 2002 inculpatul O.C. a fost plecat din localitatea unde domiciliaza parintii acesteia. Nefiind intrebata asupra acestei imprejurari, inculpatei nu i se poate imputa faptul ca declaratia a fost data la modul general si sumar.
Intrucat faptul ca declaratia de martor nu este completa si detaliata, fara sa se fi adresat intrebarile necesare asupra unor imprejurari esentiale, nu poate atrage raspunderea penala a persoanei care a facut declaratia, recursul procurorului a fost respins.