Litigiu de munca. Concediu de odihna neefectuat.

Potrivit art. 9 din Legea nr. 6/1992 este interzisa orice conventie prin care se renunta total sau in parte la dreptul la concediul de odihna.

Prin sentinta civila nr. 2225/25.04.2000, Judecatoria Buftea a admis actiunea astfel cum a fost formulata si precizata de catre reclamantul B.I.V in contradictoriu cu itimata SC C SA Ciorogarla si in consecinta:

A obligat intimata sa plateasca reclamantului suma totala de 32.475.959 lei din care 16.818.354 lei reprezentand drepturi banesti aferente concediilor medicale dovedite prin certificate medicale, a obligat intimata sa acite paratului suma de 600.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .


Impotriva acestei sentinte a declarat recurs intimata SC CC SA criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.


Arata recurenta ca instanta de fod a emis o hotarare lipsita de temei legal, intrucat a considerat ca este necesar sa acorde intimatului-reclamant compensarea care potrivit Legii nr. 6/1992 republicata , nu-si are temeiul legal.


Mai arata recurenta ca instanta fondului a omis prevederile art. 9 din Legea nr. 6/1992, cum si faptul ca intimatul-contestator incepand cu 29 iulie 1999 a fost revocat din functia de director general si pus la dispoztia societatii si acesta avea obligatia de ase interesa de soarta sa.


Arata recurenta ca in mod gresit instanta de fond a considerat ca nu este sustinuta motovatia cum ca certficatele medicale nu au fost depuse intermen si nu au fost vizate de seful de sindicat.


In final, recurenta arata ca in mod ilegal si netemeinic instanta fondului a acordat intimatului-reclamant plata concediilor medicale pentru functia de director general.


In recurs nu s-au depus acte .


Recursul este nefondat.


Potrivit art. 9 din Legea nr. 6/1992, este interzisa orice conventie prin care se renunta total sau in parte la dreptul la concediu de odihna.


Coroborand dispozitiile legale mentionate, cu cele ale art. 1 si 3 din aceeasi lege, intimatul �reclamant avea dreptul la concediu de odihna platit cu o indemnizatie ce nu putea fi mai mica decat salariul de baza, sporul de vechime si indemnizatia pentru functia de conducere .


Cu actele depuse si expertiza efectuata in cauza s-a dovedit ca in perioada 1997-6 zile ,anul 1998 si 1999-10 zile intimatul �reclamant mai avea de efectuat concediul de odihna, insa in aceasa perioada el a lucrat efectiv , munca ce nu i-a fost platita.


Neefectuarea concediului de odihna s-a datorat nu din vina intimatului reclamant, ci datorita perioadei de campanie .


Contractul de munca al intimatului �reclamant a incetat conform art. 3 lit. a din Legea nr. 6/1992. ca urmare a iesirii la oensie.


Nu s-a facut nici o dovada in cauza ca intre parti ar fi existat vreo conventie de renuntare a intimatului-reclamant la efectuarea concediului de odihna s-a datorat nu din vina intimatului reclamant, ci datorita perioadei de campanie .


Contractul de munca al intimatului-reclamant a incetat conform art. 3 lit. a din Legea nr. 6/1992, ca urmare a iesirii la pensie .


Nu s-a facut nici o dovada in cauza ca intre parti ar fi existat vreo comventie de renuntare a intimatului-reclamant la efectuarea concediului de odihna , dimpotriva acesta a solicitat efectuarea acestora, in acest sens a se vedea numeroasele cereri facute de acesta, neaprobate insa.


Mai mult, potrivit H.G nr. 250/1992, el trebuia sa beneficieze de compensarea concediului de odihna neefectuat, de vreme ce prezenta sa in cadrul unitatii a fost absolut necesara.


Nu s-a facut dovada in cauza ac decizia de revocare din functai de director si ramanerea la dispozitia recurentei a intimatului-reclamant nu a fost comunicata acestuia si ca atare ea nu-si poate produce efectele .


In plus, intimatul-reclamant nu putea sa ramana la dispozitia unitatii de vreme ce el se afla in concediu medical.


Recurenta a emis decizia in perioada previzului de 30 de zile in care intimatul reclamant se afla in concediu medical si considera ca ea nu poate sa-si produca efectele fata de intimatul reclamant, chiar daca acesta a luat cunostinta de numirea lui in functia de sef ferma la data de 26.10.1999.


Certficatele medicale au fost depuse in termen la unitate, obligatia acesteia din urma fiind de a le plati.


Drepturile acordate intimatului-reclamant pentru concediul medical au fost correct calculate , pe baza ultimului salariu acordat acestuia de catre recurenta.


De vreme ce decizia nu a fost comunicata intimatului-reclamant,, aceasta nu-I poate fi opozabila, baza ultimului salariu acordat acestuia de catre recurenta.


De vreme ce decizia nu afost comunicata intimatului-reclamant, acesta nu-I poate fi opozabila.


Pentru considerentele aratate, tribunalul a respins recursul ca nefondat, mentinand ca legala si temeinica hotararea atacata.