din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2795 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Plangerea impotriva actelor si masurilor procurorului » Solutionarea plangerii de catre procurorul ierarhic superior adjunct. Consecinte

Solutionarea plangerii de catre procurorul ierarhic superior adjunct. Consecinte

  Publicat: 20 Nov 2007       7298 citiri        Secţiunea: Plangerea impotriva actelor si masurilor procurorului  


Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Curtea aplica prevederile Conventiei europene a drepturilor omului. Verificarea respectarii de catre state a drepturilor si garantiilor prevazute de Conventie, reprezinta misiunea Curtii.
Textul art. 278 Codul de procedura penala nu prevede posibilitatea ca prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, procurorul general ori procurorui-sef de sectie sa fie substituit in aceste atributii de un adjunct ori un alt inlocuitor, nefiind deci acceptata delegarea de atributii .

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
modalitate de solutionare a actiunii penale si implicit de intrerupere a urmaririi penale,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Curtea aplica prevederile Conventiei europene a drepturilor omului. Verificarea respectarii de catre state a drepturilor si garantiilor prevazute de Conventie, reprezinta misiunea Curtii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pe cale de consecinta, solutionarea de catre o alta persoana decat cea nominalizata in art. 278 Codul de procedura penala a plangerii impotriva actelor procurorului echivaleaza cu nesolutionarea acesteia, fapt ce impiedica instanta sa se pronunte pe fond, deoarece ar incalca dreptul petitionarului Ia utilizarea unui grad de jurisdictie.

***


Prin incheierea nr. 108 din 12 decembrie 2005, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, a fost scoasa cauza de pe rolul instantei si Irimisa Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, pentru solutionarea de catre procurorul ierarhic superior, conform prevederilor art. 278 alin. (1) Codul de procedura penala , a plangerii formulate de petitionarul A.I. impotriva rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale date in dosarele nr. 133/P/199S si nr. 78/PA/2002 ale Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a avut in vedere precizarile facute in sedinta publica din data de 12 decembrie 2005 de catre petitionarul A.I., care a sustinut ca nu a inteles sa sesizeze instanta cu judecarea plangerii sale, in cadrul procedurii prevazute de art. 278 ind. 1 Codul de procedura penala , dosarul fiind gresit inaintat instantei de catre parchet si ca plangerea sa impotriva rezolutiilor de neinceperea urmaririi penale date in dosarele nr. 133/P/1998 si nr. 78/P A/2002 ale Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara trebuia sa fie mai intai examinata de catre procurorul ierarhic superior celor care au dat solutiile de netrimitere in judecata .

Impotriva acestei hotarari, in termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara, care a sustinut ca, in mod gresit, instanta a scos cauza de pe rol si a trimis-o parchetului, imrucat anterior investirii sale, prin rezolutiile nr. 409/11/2/2000 si nr. 1731/H/2/20O2, au fost deja solutionate, prin respingere, plangerile formulate de petitionarul A.I. impotriva rezolutiilor de neinceperea urmaririi penale, date in dosarele nr. 133/P/1998 sinr. 78/P A/2002.

Examinand sentinta penala recurata, sub toate aspectele de drept si de fapt, conform prevederilor art. 385 ind. 6 alin. (3) Codul de procedura penala , inalta Curte constata ca recursul declarat de parchet este nefondat, pentru urmatoarele considerente:

Institutia plangerii impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata a fost introdusa in Codul de procedura penala ca procedura de atacare in justitie a solutiei de neinceperea urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale.

Aceasta plangere adresata instantei, conform dispozitiilor art. 278 alin. (1) Codul de procedura penala , avand natura juridica a unei cai de atac, ce vizeaza controlul judecatoresc al solutiei de netrimitere in judecata, nu poate fi direct analizata pe fond, decat dupa ce s-a efectuat un prim control al rezolutiei procurorului de catre procurorul-sef al parchetului din care face parte procurorul ce a dat solutia in cauza.

Textul art. 278 Codul de procedura penala nu prevede posibilitatea ca prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, procurorul general ori procurorul-sef de sectie sa fie substituit in aceste atributii de un adjunct ori un alt inlocuitor, nefiind deci acceptata delegarea de atributii .

Pe cale de consecinta, solutionarea de catre o alta persoana decat cea nominalizata in textul de lege, a plangerii intemeiate pe prevederile art. 278 ind. 1 Codul de procedura penala , echivaleaza cu nesolutionarea acesteia, fapt ce impiedica instanta sa se pronunte pe fond, deoarece ar incalca dreptul petitionarului la utilizarea unui grad de jurisdictie.
Din actele dosarului rezulta ca plangerea formulata de petitionarul A.I. impotriva rezolutiei de neinceperea urmaririi penale date a fost solutionata, prin respingere, de catre procurorul general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, si nu de procurorul general al acestei unitati de parchet.
Pentru acest motiv, atat petitionarul, cat si procurorul de sedinta au solicitat instantei de fond scoaterea cauzei de pe rol si trimiterea acesteia la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara, in vederea corectei solutionari de catre persoana nominalizata in dispozitiile art. 278 alin. (1) Codul de procedura penala , respectiv de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, a plangerii formulate de petitionarul A.I. impotriva ambelor rezolutii de neincepere a urmaririi penale date in dosarele nr. 78/PA/2002 si M.133/P/1998.

Fata de cele mentionate mai sus, inalta Curte, in conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) Codul de procedura penala , a respins, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara.



Pronuntata de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE , Sectia penala, decizia nr. 1270 din 27 februarie 2006


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Telemunca, noul regim de munca in era digitala
Sursa: MCP avocati

Suspendarea contractului de munca pe durata suspendarii permisului auto al salariatului
Sursa: MCP avocati

Contractul de munca pe perioada determinata. Mod de flexibilizare a relatiilor de munca
Sursa: MCP avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p
Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...

Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...