din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2910 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Judecata. Dreptul la un proces echitabil

Judecata. Dreptul la un proces echitabil

  Publicat: 25 May 2007       1618 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Judecata . Dispozitii generale
- dreptul la un proces echitabil

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale din domeniul administratiei de stat, activitate indeplinita de organele administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
C. proc. pen., art. 287, art. 289
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 6 paragraf 3 lit. d)

In cursul judecatii, instanta are obligatia de a verifica probele stranse in faza de urmarire penala, prin administrarea lor in sedinta publica, oral, nemijlocit si in conditii de contradictorialitate, nerespectarea acestei obligatii constituind o incalcare a dreptului la un proces echitabil, prevazut in art. 6 paragraf 3 lit. d) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Prin sentinta penala nr. 470 din 2 decembrie 2005, pronuntata de Tribunalul Dambovita, a fost condamnata inculpata O.M. pentru savarsirea infractiunii prevazuta in art. 215 alin. (1), (4) si (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Curtea de Apel Ploiesti, prin decizia penala nr. 100 din 20 martie 2006, a respins ca nefondat apelul inculpatei.
Recursul declarat de inculpata este intemeiat.
Potrivit dispozitiilor art. 200 C. proc. pen., urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata .
Din interpretarea textului mentionat, rezulta ca probele stranse in aceasta faza servesc numai pentru trimiterea in judecata, neputand constitui temei de condamnare.
In faza procesuala a judecatii, in acord cu dispozitiile art. 289 C. proc. pen., probele stranse in cursul urmaririi penale trebuie verificate de instanta, prin administrarea lor in sedinta publica, oral, nemijlocit si in contradictoriu.
Numai in urma unei asemenea verificari, cu respectarea acestor principii fundamentale, obligatorii in faza cercetarii judecatoresti si exercitand un rol activ, potrivit dispozitiilor art. 287 C. proc. pen., instanta trebuie sa ajunga, motivat, la o solutie temeinica si legala, ca rezultat care exprima adevarul impus de probele administrate in mod legal.
In cauza dedusa judecatii, inculpata, prin aparator, a formulat la 21 februarie 2005 o cerere de probatorii, solicitand audierea martorilor M.G., L.E. si H.L. si proba cu inscrisuri, cerere asupra careia instanta, prin incheierea din 15 martie 2005, nu se pronunta in mod expres si motivat, potrivit art. 67 alin. (3) C. proc. pen.
La 17 mai 2005, aceeasi instanta, in lipsa inculpatei arestate, a trecut la audierea martorilor M.G., S.P. si N.M., sub rezerva reaudierii acestora, situatie ce s-a repetat la 18 octombrie 2005, cu ocazia audierii martorului C.I., iar la 18 noiembrie 2005, a respins ca nefondata cererea inculpatei prin care a solicitat audierea martorilor M.G., L.E. si H.L. si, constatand cercetarea judecatoreasca terminata conform art. 339 C. proc. pen., a acordat cuvantul partilor asupra fondului cauzei.
Instanta a incuviintat cererea inculpatei de a i se acorda termen de grefa pentru a lua cunostinta de continutul declaratiilor martorilor M.G., C.I., S.P. si N.M., audiati in lipsa sa, dar termenul a fost stabilit la 2 decembrie 2005, data ce coincide cu pronuntarea sentintei, situatie in care masura a fost lipsita de eficienta.
Procedand in modul descris, Tribunalul Dambovita a incalcat obligatia legala a efectuarii unei cercetari judecatoresti complete, care presupunea reaudierea tuturor martorilor ascultati in lipsa inculpatei arestate. Aceasta masura procesuala, se impunea cu atat mai mult cu cat aceasta a sustinut ca martorii cunosc imprejurari esentiale, de natura sa demonstreze apararile invocate de ea in cursul procesului.
Motivarea instantei, in sensul ca martorii si-au mentinut declaratiile date la urmarirea penala, astfel incat nu se impunea reaudierea lor in prezenta inculpatei, incalca principiile nemijlocirii, publicitatii, oralitatii si contradictorialitatii, obligatorii in faza de judecata, precum si dreptul la aparare al inculpatei.
Procedandu-se in acest mod, inculpata a fost astfel lipsita de beneficiile unui proces echitabil, in sensul art. 6 paragraf 3 lit. d) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care ii da dreptul la �administrarea probelor incriminatorii in prezenta sa, in sedinta publica, in conditii de contradictorialitate.�
Toate aceste limitari aduse drepturilor procesuale ale inculpatei nu au fost inlaturate nici de instanta de apel, care s-a marginit la a aprecia probele stranse in cursul urmaririi penale si administrate, incomplet, in cursul cercetarii judecatoresti.
Fata de considerentele ce preced, recursul inculpatei a fost admis, au fost casate ambele hotarari atacate, trimitandu-se cauza spre rejudecare la prima instanta.



Pronuntata de: I.C.C.J, sectia penala, decizia nr. 6827 din 22 noiembrie 2006


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Telemunca, noul regim de munca in era digitala
Sursa: MCP avocati

Suspendarea contractului de munca pe durata suspendarii permisului auto al salariatului
Sursa: MCP avocati

Contractul de munca pe perioada determinata. Mod de flexibilizare a relatiilor de munca
Sursa: MCP avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p
Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...

Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...