din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2085 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Politist. Eliberare din functie. Incetarea raporturilor de serviciu. Deosebire.

Politist. Eliberare din functie. Incetarea raporturilor de serviciu. Deosebire.

  Publicat: 12 Jun 2007       2557 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Legea nr. 360/2002, art.22 alin. (7), art. 69 alin. (1)

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
In conformitate cu art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002, eliberarea din functie a unui politist se face potrivit normelor de competenta aprobate prin ordin al ministrului administratiei si internelor, iar in conformitate cu dispozitiile art. 69 alin. (1) incetarea raporturilor de serviciu se dispune potrivit normelor de competenta stabilite expres prin art. 15 din lege.
Reglementarea diferita a competentei de dispunere a celor doua masuri, demonstreaza diferenta de regim juridic dintre acestea, in sensul ca fata de incetarea raporturilor de serviciu, eliberarea din functie reprezinta o masura ce produce efecte mai putin grave pentru politist. Intrucat masura eliberarii din functie nu are caracterul unei sanctiuni disciplinare, aceasta nu este supusa conditiei efectuarii cercetarii prealabile sau a consultarii consiliului de disciplina.

Prin actiunea sa, reclamantul L.G. a formulat contestatie impotriva Dispozitiei nr. S/137110 din 26 mai 2005 emisa de Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, solicitand anularea acesteia si reintegrarea sa in functia de sef sector 1 al Sectiei Politiei de Frontiera Carei, detinuta anterior fara cheltuieli de judecata, aratand ca dispozitia de eliberare din functie este nelegala, intrucat aceasta nu i-a fost comunicata pentru a-i permite formularea unei cai de atac just motivata. Ulterior la insistentele sale, prin adresa din 12 iulie 2005 i-a fost adusa la cunostinta baza legala invocata si presupusele deficiente constatate in activitatea sa. Totodata, a sustinut ca au fost incalcate prevederile legale privind acordarea preavizului de 30 de zile, iar in final a aratat ca intimata a procedat la eliberarea sa din functie invocand motive de destituire din functie.
Curtea de Apel Oradea � Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal a respins exceptia de tardivitate a actiunii, a admis in parte actiunea formulata de reclamant, a anulat dispozitia atacata si a respins capatul de cerere privind reintegrarea in functia detinuta anterior. Instanta a retinut ca incepand cu data de 26 mai 2005 reclamantul a fost numit la cererea sa, ofiter specialist, la Biroul Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere din cadrul Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Satu � Mare. Instanta a apreciat ca, reclamantul a fost trecut intr-o alta functie, care nu poate fi luata in conditiile Legii nr. 360/2002 decat ca o masura disciplinara, cu respectarea procedurii privind cercetarea faptei .
Impotriva acestei solutii au formulat recurs ambele parti.
In recursul sau, reclamantul a sustinut ca, intrucat masura schimbarii sale din functie a fost nelegala si abuziva se impunea ca instanta de fond sa admita in totalitate actiunea si sa dispuna si reintegrarea sa in functia detinuta anterior.
Paratul Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, in recursul sau a aratat ca, politistul in cauza a fost eliberat dintr-o functie de conducere datorita managementului defectuos, aceasta fiind o masura administrativa si nu o sanctiune disciplinara, cum gresit a retinut prima instanta.
Analizand motivele de recurs invocate de parti, Inalta Curte a retinut urmatoarele:
Comisarul sef L.G. a fost eliberat din functia de Sef sector I la Sectorul Politia de Frontiera Carei prin Dispozitia inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, nr. S/137110 din 26 mai 2005.
Dispozitia de eliberare din functia de politist a fost emisa in temeiul art. 22 alin.(7) din Legea nr. 360/2002 privind statutul politistului, raportat la prevederile art. 45 din Ordinul ministrului de interne nr. 300/2004 privind activitatea de management resurse umane in unitatile M.A.I., eliberarea avand la baza cele constatate prin Raportul de control nr. S/169041 din 18 mai 2005.
Prin acest act s-au retinut in sarcina reclamantului deficiente majore in exercitarea actului managerial la nivelul Sectorului Politiei de Frontiera Carei, insuficiente implicarii in instruirea efectivelor pe linia muncii informativ � operative si lipsa exigentei in organizarea si coordonarea activitatilor de supraveghere control la trecerea frontierei de stat a Romaniei.
Potrivit art. 22 alin.(7) din Legea nr. 360/2002, politisti sunt numiti si eliberati din functii potrivit normelor de competenta aprobate prin Ordin al Ministrului administratiei si internelor, in conditiile legii, iar potrivit art. 45 din Ordinul ministrului internelor nr. 300/2004, �eliberarea politistului .... din functia de executie - se poate face la propunerea Corpului de control al ministrului ... in urma evaluarii unitatii pe timpul inspectiilor, controalelor de fond si tematice�.
In speta, s-a analizat daca eliberarea din functie in conditiile art.45 din Ordinul mentionat echivaleaza cu incetarea raporturilor de serviciu reglementate de Legea nr. 360/2002, daca evaluarea prevazuta de acelasi articol corespunde situatiei de incetare a raporturilor de serviciu prevazut de art. 69 lit. �h� din lege si daca eliberarea din functie a reclamantului a fost dispusa in vederea incetarii raporturilor de serviciu .
In ceea ce priveste notiunile de eliberare din functie si incetare a raporturilor de serviciu se constata ca acestea nu sunt identice.
In conformitate cu art.22 alin. (7) din Legea nr.360/2002, eliberarea din functie se face potrivit normelor de competenta aprobate prin ordin al ministrului administratiei si internelor, iar incetarea raporturilor de serviciu, se dispune potrivit normelor de competenta stabilite expres prin art.15 din Lege.
Acest regim juridic diferit in privinta reglementarii competentei de dispunere a celor doua masuri denota ratiunile avute in vedere de legiuitor in sensul ca, fata de incetarea raporturilor de serviciu, eliberarea din functie reprezinta o masura ce produce efecte mai putin grave pentru politist. In virtutea acestor ratiuni, prin art. 22 alin.(7) din lege, a fost delegat ministrului administratiei si internelor dreptul de a stabili prin ordin - act cu forta juridica inferioara legii, competenta de dispunere a masurii de eliberare din functie. In aceasta privinta se retine ca art. 22 alin.(7) nu distinge intre eliberarea din functii de conducere sau de executie.
Eliberarea din functia prevazuta de art.45 din ordin nu reprezinta o situatie de incetare a raporturilor de serviciu si nu constituie o adaugare la cazurile de incetare a raporturilor de serviciu reglementate de art. 69 alin.(1) din Legea 360/2002, acest fapt rezultand chiar din economia reglementarii ordinului, care foloseste diferentiat cele doua notiuni. Un exemplu elocvent in acest sens, il reprezinta dispozitiile art.120 alin. (1) si alin.(2) din ordin, din care rezulta cu claritate faptul ca eliberarea din functie se face in vederea numirii, ratiune invocata, in mod corect si de recurentul parat Ministerul Administratiei si Internelor. Astfel, a fost retinut argumentul recurentului parat potrivit caruia, in cazul politistilor, eliberarea din functii reprezinta un act administrativ prin care politistul este eliberat din functia pe care o detine si urmeaza sa fie incadrat intr-o alta functie, prin modificarea raporturilor de serviciu .
Eliberarea din functia de conducere a reclamantului reprezinta o masura administrativa cu caracter pur managerial, de eficientizare a activitatii in cadrul structurii la nivelul caruia acesta isi desfasoara activitatea, cu consecinta modificarii raporturilor de functii si nu a celor de serviciu asa cum in mod gresit a apreciat instanta de fond .
In mod eronat prima instanta a retinut ca eliberarea din functia de conducere a unui politist constituie sanctiune disciplinara. Aplicarea unei sanctiuni disciplinare presupune incalcarea cu vinovatie a prevederilor Legii nr. 360/2002, efectuarea cercetarii prealabile si consultarea consiliului de disciplina care consta imprejurarile in care a fost savarsita fapta si gradul de vinovatie al politistului.
Avand in vedere cele expuse, recursul paratului a fost admis, sentinta atacata a fost modificata, si in fond, actiunea formulata de reclamant a fost respinsa.
Pe cale de consecinta, recursul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat.



Pronuntata de: Decizia nr. 2220 din 13 iunie 2006, I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Telemunca, noul regim de munca in era digitala
Sursa: MCP avocati

Suspendarea contractului de munca pe durata suspendarii permisului auto al salariatului
Sursa: MCP avocati

Contractul de munca pe perioada determinata. Mod de flexibilizare a relatiilor de munca
Sursa: MCP avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p
Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...

Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...