Avantajele şi dezavantajele votului uninominal

Specialiştii consultaţi de NewsIn au analizat avantajele şi dezavantajele noii legi a votului uninominal, un proiect care, �n afară de promisiunea eliminării arbitrariului listelor de partid, aduce serioase dezavantaje, dar şi o doză mare de imprevizibilitate c�t priveşte alocarea mandatelor.

Avantajele noului tip de vot constau, susţin politologii şi sociologii, �n eliminarea listelor de partid. Nu se ştie deocamdată �n ce măsură personalizarea votului şi promisiunea partidelor de a găsi candidaţii potriviţi vor aduce mai multă legitimitate şi competenţă �n Parlament.

Eliminarea listelor de partid

Mircea Kivu, sociolog, spune că avantajul evident al acestui sistem e că oamenii nu mai votează liste, ci persoane . "Ordinea o stabilesc oamenii, nu partidele ca p�nă acum, deci este un lucru bun, un pas �nainte", arată directorul IMAS, optimist că sistemul �şi va produce efectele scontate, �n ciuda criticilor.

Partidele vor fi determinate să pună pe listă oameni care au capacitatea de a atrage voturi, deci nu vor mai impune candidaţi antipatizaţi. Candidaţii vor trebui să fie mai competitivi.

"Nu va mai exista o listă şi aranjamente să fi plasat c�t mai sus pe ea, dar candidatul va trebui să se bată �n continuare să fie propus �ntr-un colegiu �n care are şanse să iasă", arată Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente.

Radu spune că sistemul de redistribuire �n funcţie de numărul de voturi şi nu de procente obligă candidaţii să fie şi mai convingători chiar dacă nu au şanse să c�ştige din prima . �n acest sens, arată politologul, candidaţii sunt obligaţi să fie c�t mai competitivi nu numai �n raport cu ceilalţi adversari, dar să fie la fel de valoroşi ca şi partidul pentru care se bat. Pe de altă parte şi partidele vor fi mai atente c�nd �şi selectează candidaţii, asigur�ndu-se să-i promoveze pe cei mai buni, mai spune Radu .

"Cred că acest tip de scrutin va testa capacitatea partidelor de a propune candidaţi competitivi �n toate colegiile. Va fi un test al capacităţii de mobilizare a oamenilor pe care �l dau partidele. O să avem şansa să vedem partidele <>, să vedem pe ce oameni pariază ele", susţine Alexandra Ionescu, profesor de politologie al Universităţii Bucureşti.

Păstrarea proporţionalităţii şi introducerea pragului alternativ �nlătură dezavantajele sistemului majoritar.

Dacă un candidat preferat nu c�ştigă colegiul din prima, voturile pentru el nu sunt pierdute, ci pot fi contabilizate �n contul altui candidat al partidului mai bine clasat, susţine directorul de la IMAS, Mircea Kivu. Acest lucru nu s-ar fi putut �nt�mpla �ntr-un sistem majoritar de genul "c�ştigătorul ia totul", susţine el. "Este un sistem mai bun. Are avantajul de a asigura reprezentativitatea pe care un sistem majoritar pur nu l-ar asigura", conchide sociologul, arăt�nd că nu a crezut niciodată că Parlamentul Rom�niei şi clasa politică vor elimina cu totul proporţionalitatea. Pragul electoral alternativ prin care formaţiunile sub 5% pot intra �n Parlament �n cazul �n care c�ştigă, indiferent de procentaj, şase colegii pentru Camera Deputaţilor şi trei colegii pentru Senat este o măsură echitabilă, opinează Mircea Kivu.

Politica ar trebui să fie mai importantă la nivel local.

Locomotivele electorale de la centru vor fi �nlocuite cu locomotive mai mici, judeţene, iar �n mod normal, filialele ar trebui să capete o autonomie şi o libertate mai mare �n raport cu centrul, arată Alexandru Radu . O altă noutate ar trebui să fie adaptarea mesajului partidelor la fiecare judeţ, respectiv colegiu . C�t priveşte campania, "va fi mai costisitoare, mai mult de umblat", mai arată specialistul �n sisteme electorale.

Dezavantajele votului uninominal combinat cu principii de redistribuire produc un grad mare de imprevizibilitate referitoare la şansele unui candidat sau formarea de majorităţi şi aduc �ndoieli serioase legate de legitimitatea acordării mandatului sau calitatea persoanelor care intră �n Parlament.

Modul de distribuire a mandatelor rămase neocupate din cauza candidaţilor care n-au �ntrunit 51% din voturi este complicat, imprevizibil şi injust, arată specialiştii.

Alexandru Radu spune că �n afara votului unor persoane, nu a unei liste, nu se schimbă nimic substanţial �n sistemul electoral, iar atunci c�nd schimbări se produc, acestea au efecte adverse. Cel mai mare dezavantaj al sistemului acceptat de deputaţi sunt voturile pierdute �n procesul de redistribuire. "Dacă un candidat nu obţine c�t partidul, deşi a c�ştigat �n colegiu cu peste 50%, el nu primeşte mandatul", aminteşte Radu . Structura Parlamentului nu se va schimba prea mult, iar regulile de redistribuire a mandatelor vor fi aceleaşi, inclusiv folosirea ca p�nă acum a algoritmului d 'Hondt, mai spune acesta.

Şi Mircea Kivu admite că acest sistem este uninominal doar �n cazul primei etape de vot, c�nd un candidat obţine 51% pentru un colegiu şi arată că de fapt Parlamentul a instituit de fapt un vot preferenţial pe listă.


Adrian Moraru, director de programe la Institutul de Politici Publice, spune că politicienii nu au ţinut cont de faptul că oamenii �şi doreau de fapt un sistem uninominal majoritar �n două tururi, aşa cum au votat la referendumul din 2007. "Oamenii au vrut să nu mai aleagă liste, dar au vrut şi să fie ei cei care decid cine merge �n Parlament. Prin acest sistem, cetăţeanul votează o persoană şi crede că o trimite �n Parlament, dar a doua zi află că după redistribuire a ajuns altcineva. Oamenii sunt �nşelaţi: ei vor vota persoane, dar nu au niciun fel de decizie c�t priveşte cine ajunge �n Parlament �n urma votului lor", declară el.

O perspectivă radicală asupra acestui sistem de vot introdus zilele acestea are profesorul de ştiinţe politice Daniel Barbu . Barbu, autor al unor cărţi despre tranziţia rom�nească, a catalogat �ntr-o declaraţie pentru NewsIn, noul sistem drept "o fraudă" şi o bătaie de joc. "Acesta nu este vot uninominal. Nu poţi să ai aşa ceva şi redistribuire. Ceea ce au făcut parlamentarii este o fraudă. O fraudă din partea iniţiatorilor care au renunţat la prevederile iniţiale, o prostie din partea celor care l-au votat", a arătat acesta. Profesorul susţine că o parte din vină aparţine şi jurnaliştilor care au tăcut p�nă acum şi nu au spus opiniei publice că acesta nu este vot uninominal.

Daniel Barbu susţine că efectele acestui tip de scrutin, "original la fel ca democraţia din Rom�nia" sunt extrem de imprevizibile, arăt�nd că o persoană care candidează nu-şi poate aprecia niciodată şansele de a accede �n Parlament şi că mecanismul de distribuire este plin de confuzii. Daniel Barbu a accentuat ideea că această imprevizibilitate nu ar fi existat dacă ar fi fost introdus un sistem testat, un uninominal adevărat, cuprins �ntr-un sistem majoritar.

Există riscul ca majoritatea mandatelor să fie ocupate nu ca urmare a voinţei electoratului, ci a complicatului mecanism de distribuire, atenţionează şi Sorin Ioniţă, de la SAR, citat de RFI, susţine că numai 20% din candidaţii la parlamentare vor reuşi să fie aleşi cu peste 50%. "S-a votat de fapt un sistem mixt, dar mixt aş zice că uninominalul e cam 20%, restul, 80% e proporţional. Cam at�ta mă aştept eu, sau chiar mai puţin, să fie fracţiunea celor care chiar vor fi apţi pe acest sistem uninominal �n Parlament. Nu cred că vor reuşi foarte mulţi să treacă pragul acela de 51% �n colegiul uninominal", declară el.

Pesimismul lui Ioniţă nu este �nsă �mpărtăşit de Mircea Kivu. El crede că cifra de 20% este obţinută �n baza unei analogii cu alegerile la primării, majoritatea din comune, ori colegiile vor fi mai mari, iar voturile nu vor fi aşa dispersate. "Vor exista suficienţi care să c�ştige fără distribuire", crede el.

Partidele ar putea avea o influenţă şi mai mare asupra candidaţilor ca p�nă acum.

P�nă la urmă, partidele, ca să c�ştige, aleg candidaţii pentru un colegiu respectiv, spun specialiştii. "Iliescu va fi trimis de exemplu să candideze la Olteniţa, deşi el a reprezentat p�nă acum Bucureştiul", exemplifică sociologul Mircea Kivu, arăt�nd că ipoteza că se va �nlătura influenţa partidului către candidaţi şi �nlocuirea ei cu influenţa electoratului, nu se confirmă.

Şi Daniel Barbu este de aceeaşi părere. Barbu sugerează chiar că unul din efectele uninominalului cu distribuire ar fi instaurarea unei partidocraţii. "Partidele vor fi şi mai puternice ca p�nă acum. Ca să c�ştige un colegiu cu 50% �nseamnă că trebuie să-şi impună oameni capabili să facă asta", crede acesta.

Apariţia unor �nţelegeri �ntre partide legate de trimiterea candidaţiilor �n colegii şi alocarea mandatelor

Partidele vor face �nţelegeri prin care să-şi �mpartă mandatele, cred Daniel Barbu şi Mircea Kivu. "Partidele vor afla ce candidaţi vor avea fiecare şi vor face �n felul următor: mă duc eu acolo unde pot să c�ştig şi du-te tu �n colegiul celălalt care nu mă interesează. Apoi, partidele se vor coaliza unele �mpotriva altora, tot pentru a impune un candidat �n favoarea altuia", declară Barbu .

Partidele vor afla unul de intenţiile celuilalt şi vor stabili candidatul peste capul electorilor spune şi sociologul Kivu, arăt�nd că partidele �şi vor trimite notabilităţile �n cursele pe care şi le pot adjudeca, iar acestea ar putea fi impuse �n detrimentul candidaţilor locali. "Practica trimiterii unui candidat de la centru �ntr-un colegiu din provincie va răm�ne", adaugă el.

Noul sistem nu va duce la reforma clasei politice

Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, susţine că �n legea adoptată de deputaţi există o contradicţie �ntre perspectiva politică şi cea tehnică, �ntre promisiunile legate de uninominal şi rezultatele acestuia. "Tehnic, chiar dacă se votează uninominal, �ntruc�t se păstrează principiul redistribuirii şi pragul electoral, sistemul electoral răm�ne acelaşi, adică proporţional. C�nd politicienii spun că s-a schimbat sistemul electoral, e o păcăleală. Ce se schimbă e doar interfaţa: oamenii nu mai votează liste, ci persoane, dar regulile jocului răm�n aceleaşi ca şi p�nă acum", susţine acesta.

Radu susţine că varianta acceptată �n Rom�nia e una de compromis: nu s-a făcut nici cum a vrut Traian Băsescu, adică uninominal �n sistem majoritar, nici cum au vrut partidele. "Politicienii au �ncercat să dea satisfacţie şi cetăţenilor, dar şi să �şi urmărească propriile interese", a adăugat acesta.

Specialistul nu crede �nsă că acest sistem este prost, ci doar creează nişte aşteptări care nu pot fi realizate. "Personal, cred că sistemul proporţional e cel mai bun. Sistemul proporţional se potriveşte foarte bine şi Rom�niei, iar combinaţia obţinută din introducerea votului uninominal �ntr-un sistem proporţional poate fi oarecum eficientă. �nsă nu trebuie să ne aşteptăm la schimbări spectaculoase. E o păcăleală dacă �i credem pe politicieni că uninominalul va produce schimbări profunde ale clasei politice", a afirmat el.

"Dacă nu se schimbă sistemul de partide din Rom�nia, clasa politică nu se reformează. Rom�nia a făcut acelaşi lucru ca Italia care a crezut că dacă schimbă sistemul electoral, schimbă clasa politică. Rom�nia are politicieni care reprezintă fidel modul �n care arată societatea rom�nească, nu putem schimba ce nu merge prin sistemul de vot, e nevoie de alte lucruri, �n primul r�nd de schimbare la nivelul oamenilor", arată şi Alexandra Ionescu .

Una din problemele sistemului proporţional se menţine, adică dificultatea de a forma majorităţi

Vor intra cu mici exepţii aceleaşi partide �n Parlament, �nsă este greu de anticipat scorul pe care �l va obţine fiecare prin acest sistem, susţin la unison specialiştii. Parlamentul va arăta aproape la fel ca p�nă acum, mai spus �ntr-un consens aceştia.

�nsuşi Viorel Hrebenciuc, liderul deputaţilor PSD, spune că uninominalul este o "prostie" şi că votarea acestei legi este o �nfr�ngere pentru toată lumea. "Nu mai discut problema cu �ntărirea partidelor, cu faptul că trebuie să răm�nem mai puţine partide pe scena politică, ca să poată să se facă un guvern coerent. Vedeţi ce s-a �nt�mplat �n ultimii trei ani de zile", a declarat Hrebenciuc pe 5 martie la RRA.

Tot el a avertizat asupra unui lucru pe care l-a evidenţiat şi Ion Iliescu, singurul adversar deschis al uninominalului din PSD, şi anume că partidele vor alerga după celebrităţi şi oameni cu bani pentru a c�ştiga voturi şi că politicienii de profesie vor fi din ce �n ce mai puţini �n Legislativ.

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi legea ce prevede alegerea prin vot uninominal a parlamentarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene. Potrivit noii legi, alegerile parlamentare au loc �ntr-un singur tur de scrutin, iar fiecare partid propune c�te un candidat pentru fiecare colegiu electoral. Pragul electoral răm�ne de 5% şi se mai instituie un prag electoral alternativ pentru partidele care nu trec de acest procentaj. Astfel, formaţiunile sub 5% pot intra �n Parlament �n cazul �n care c�ştigă, indiferent de procentaj, şase colegii pentru Camera Deputaţilor şi trei colegii pentru Senat.

Mandatele de parlamentar sunt obţinute automat dacă un candidat obţine 50% plus unu din voturile valabile dintr-un colegiu . Cei care nu obţin acest procent intră �n faza de distribuire a mandatelor după o modalitate propusă de PSD. �ntr-o primă etapă, fiecare partid calculează, din prisma numărului de voturi obţinute, şi nu a procentelor, contribuţia fiecărui candidat la obţinerea unui mandat şi face o listă cu candidaţii săi din circumscripţie �n ordine descrescătoare. Apoi, mandatele care revin prin redistribuire fiecărui partid �ntr-o circumscripţie sunt stabilite �n funcţie de coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective.

Soarta legii este �nsă incertă �n condiţiile �n care PRM şi PC au cerut vineri CCR să analizeze constituţionalitatea Legii uninominalului �n ansamblul ei, aduc�nd critici privind pragul electoral, delimitarea colegiilor prin Hotăr�re de Guvern, condiţionarea �nscrierii candidaţilor de depunerea unei sume de bani şi alegerea preşedinţilor de CJ.

Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri la postul public de radio că uninominalul adoptat de Parlament este "o jumătate de pas �nainte, nu un pas" şi că problema fundamentală a legii este că este constituţională, şeful statului opin�nd că magistraţii CCR nu vor avea obiecţii.