CCR a admis sesizarea lui Basescu referitoare la abuzurile puterii judecatoresti

CCR a admis, miercuri, sesizarea presedintelui Basescu privind sporurile obtinute in instanta de magistrati si a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, pe de o parte, si Parlamentul si Guvernul, pe de alta parte .

Potrivit Curtii Constitutionale, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu poate sa instituie, sa modifice sau sa abroge norme juridice cu putere de lege ori sa efectueze controlul de constitutionalitate al acestora.

CCR precizeaza ca Inalta Curte de Casatie si Justitie are competenta de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, cu respectarea principiului fundamental al separatiei si echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.(4) din Constitutia Romaniei.

Decizia Curtii Constitutionale este definitiva si general obligatorie.

Presedintele Traian Basescu a anuntat, pe 4 mai, ca a sesizat Curtea Constitutionala asupra abuzurilor puterii judecatoresti, chiar daca institutia prezidentiala nu era cea lezata, pentru ca puterile afectate, Parlamentul si Guvernul, nu au facut nicio sesizare in acest sens.

Seful statului a spus, intrebat de ce a luat atat de tarziu masura sesizarii Curtii Constitutionale in legatura cu sporurile pe care magistratii le-au castigat in instanta pe baza unei legi abrogate, ca nu Presedintia era lezata, ci Guvernul si Parlamentul, care nu au facut niciun demers pentru a corecta aceasta stare de fapt . "Dupa cum vedeti, nici acum puterile afectate, Guvernul si Parlamentul, nu au facut o sesizare, nu era institutia prezidentiala cea lezata, cea a carei atributiuni se incalcau, ci cele doua structuri, puterea legislativa si Guvernul. Acum am considerat ca nu se mai poate asa, pentru ca puterea judecatoreasca a mers in alta directie care chiar arata- e greu sa spui - lipsa de responsabilitate, dar pierderea controlului puterii de catre ea insasi", a explicat presedintele .

Basescu a aratat ca instantele au inceput sa extinda acordarea de sporuri prin procese cu statul si la alte categorii decat cea a magistratilor. Seful statului a dat exemplul membrilor Curtii de Conturi, carora justitia le-a dat castig de cauza cand acestia au cerut sporuri de 75% din salariu, asa cum au functionarii care lucreaza cu fonduri europene pe care ii controleaza.

Totusi, presedintele a spus ca este un lucru care i se pare mai grav decat acordarea de sporuri pe baza unor prevederi legislative abrogate, si anume asumarea, de catre Inalta Curte, a atributiilor Curtii Constitutionale. "Problema este ca ICCJ si-a luat un drept pe care nu-l are si spune explicit, intr-una din hotararile sale, si anume i-a luat dreptul, prin interpretare,(..) de a face ce face CCR, sa intrepreteze constitutionalitatea. Ori, dupa parerea mea, acesta este un abuz mai grav decat acordarea de sporuri pe o lege abrogata", a subliniat Basescu .

Presedintele Traian Basescu a anuntat ca a sesizat Curtea Constitutionala pentru ca nu considera ca este normal ca puterea judecatoreasca "sa incerce sa-si atribuie o prerogativa pe care nu o are prin Constitutie, aceea de a gestiona o parte din bugetul statului".

"In virtutatea prerogativelor constitutionale pe care le am, m-am adresat astazi Curtii Constitutionale cu cererea de solutionare a unui conflict juridic dintre autoritatea judecatoreasca, pe de o parte, si Parlamentul si Guvernul Romaniei, pe de alta parte . Motivul acestei actiuni este depasirea atributiilor puterii judecatoresti", a spus presedintele Basescu .

Traian Basescu a explicat ca, printr-o Ordonanta de Urgenta, in anul 2000, Guvernul a introdus in salariile magistratilor o serie de sporuri care, pana atunci, erau prevazute de Legea 50/1996, abrogand legea ramasa astfel fara obiect . Totusi, a explicat presedintele, in ultimii ani, in mod constant, instantele au dat castig de cauza magistratilor, functionarilor si asistentilor judiciari care au solicitat diverse sporuri, in baza legii abrogate. Basescu a oferit si cateva exemple de sporuri solicitate de magistrati, ironizand pretentiile acestora care, teoretic, ar trebui sa decurga din functiile pe care acestia le indeplinesc: sporuri de specializare, de confidentialitate, de fidelitate, de permanenta.