CJR. Opriti codurile!

Centrul de Resurse Juridice atrage atentia asupra unor nereguli grave, nereguli care nu pot fi indreptate printr-o simpla dezbatere parlamentara timp de cel mult doua saptamani.

Aceste nereguli vor avea repercursiuni asupra dreptului la viata privata, asupra dreptului la aparare dar si asupra institutiilor judiciare prin prisma neclaritatii textelor, necorelarii lor si, cel mai probabil, prin lipsa de resurse umane din sistemul judiciar.

Spre exemplificare:
� Un articol care a suscitat dezbateri, desi initiatorul nu pare sa inteleaga gravitatea textului, este art.100 care permite folosirea de probe obtinute in mod nelegal, chiar si in mod exceptional, inclusiv probe derivate din probe obtinute prin tortura, tratamente inumane sau degradante. Rationamentul este specific Evului Mediu, nicidecum secolului 21.

In ceea ce priveste Titlul IV �Probele, mijloacele de proba si procedee probatorii�, acesta trebuie regandit, intrucat exista contradictii grave care arunca in derizoriu atat principiul legalitatii cat si pe cel al loialitatii admistrarii de probe:

� Este supusa supravegherii tehnice si cercetarii orice persoana care se pregateste sa comita o infractiune pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 5 ani, desi pregatirea in sine nu este pedepsibila; prin urmare, simpla ipoteza ca o persoana se pregateste sa comita o infractiune duce la restrangerea dreptului la viata privata prin supraveghere audio, video, fotografiere, retinere, predare si perchezitionare a trimiterilor postale, conservarea rapida a datelor informatice si a datelor privind traficul informational, etc.

� Respectiva persoana este intitulata suspect, desi in definitia data suspectului se incadreaza acea persoana despre care exista suspiciunea ca a savarsit o infractiune;

� De ce a fost introdusa institutia noua a judecatorului de drepturi si libertati de vreme ce acesta nu autorizeaza decat o parte din supravegherile tehnice ori cercetari;

� Provocarea le comiterea unei infractiuni de coruptie ( care poate merge pana la 1 an), devine mijloc de proba, desi art. 99 este in sens contrar; nu reiese care anume este institutia care se va ocupa de provocare;

� In premiera, ofiterii de informatii pot lucra ca investigatori sub acoperire, desi nu ar avea ce sa caute in faza de urmarire penala, specifica politiei judiciare.

Cele scrise anterior constituie doar o mica parte din problemele identificate in priectul Codului de procedura penala. Comentariile sub forma tabelara se afla pe site-ul: www.crj.ro
Intrebarea este daca Romania doreste cu orice chip sa devina un stat politienesc, ori doar nu stie ce face.

CRJ este membru in coalitia de organizatii neguvernametale care desfasoara campania �Opriti codurile!�