Excluderea probelor obtinute in mod nelegal

Cu privire la protestul formulat de APADOR-CH privind dispozitiile art. 100 din proiectul noului Cod de procedura penala, Excluderea probelor obtinute in mod nelegal, facem urmatoarele precizari:

I. Principiul legalitatii si principiul loialitatii in administrarea probelor. Probele derivate.

La baza formularii art. 100 din proiectul noului Cod de procedura penala, se afla principiile legalitatii si loialitatii in administrarea probelor.
Principiul legalitatii in administrarea probelor presupune administrarea numai a mijloacelor de proba prevazute de lege, in conditiile stabilite de noul Cod de procedura penala, legislatia speciala si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Principiul loialitatii administrarii probelor este reglementat in mod expres in proiect, la art. 99, care prevede ca este oprit a se intrebuinta violenta, promisiunea unui avantaj nepermis de lege, amenintarea cu un rau injust sau orice alt mijloc de constrangere interzis prin lege, in scopul obtinerii de probe.
De asemenea, nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afecteaza capacitatea persoanei de a-si aminti si de a relata in mod constient si voluntar faptele care constituie obiectul probei. Interdictia se aplica chiar daca persoana ascultata isi da consimtamantul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare. Organele judiciare penale sau o alta persoana care actioneaza pentru acestea nu pot provoca o persoana sa savarseasca o infractiune in vederea obtinerii de probe.
Probele derivate sunt probe administrate in mod legal, dar care se afla in stransa legatura cu probele obtinute in mod nelegal. Astfel, este dat efect doctrinei �efectului la distanta� sau �fructele pomului otravit� (fruits of the poisonous tree).

II. Excluderea probelor.

Excluderea este o sanctiune procesuala specifica, aplicabila in materia probelor administrate cu incalcarea principiului legalitatii, loialitatii. Aceasta sanctiune are un domeniu de aplicare special, deosebindu-se, astfel, de sanctiunea nulitatii ce se aplica numai actelor procesuale sau procedurale.
Excluderea probelor se poate dispune in cazul in care constata o incalcare substantiala si semnificativa a unei dispozitii legale privind administrarea probatoriului care, in imprejurarile concrete ale cauzei, face ca mentinerea mijlocul de proba astfel administrat sa aduca atingere caracterului echitabil al procesului penal.
Art. 100 alin. 3 din Proiectul noului Cod de procedura penala prevede in mod explicit ca probele obtinute prin tortura, tratamente inumane sau degradante nu pot fi folosite in procesul penal.
Astfel, se prezuma in mod absolut ca va fi adusa intotdeauna atingere caracterului echitabil al procesului penal in conditiile in care probele sunt obtinute prin tortura, tratamente inumane sau degradante.
Prin urmare, in ipoteza prevazuta de alin. 3 a art. 100 din proiectul noului Cod de procedura penala, sanctiunea excluderii se aplica de iure.
Aplicarea institutiei excluderii probelor derivate presupune analiza posibilitatii excluderii probelor administrate in mod legal, dar care sunt derivate (in stransa legatura) din probe obtinute in mod ilegal.
Astfel, daca organele de urmarire penala au administrat o proba cu incalcarea principiului legalitatii, loialitatii, iar din acest mijloc de proba au rezultat date si informatii care au condus la administrarea, ulterioara, in mod legal a altui mijloc de proba, se ridica problema excluderii sau mentinerii acestui mijloc de proba derivat.
In aplicarea acestei reguli in doctrina si in jurisprudenta instantelor europene sau americane s-a aratat ca probele administrate in mod legal (probele derivate) ulterior nu sunt excluse daca:
i�� legatura dintre proba administrata ilegal si probele administrate ulterior legal este marginala, adica legatura de cauzalitate a devenit asa de atenuata incat a disipat nelegalitatea;
i�� daca proba ulterioara putea fi obtinuta si prin alte mijloace legale, diferite de proba initial administrata ilegal (dintr-o sursa independenta);
i�� daca proba ulterior administrata, chiar daca este legata de proba initial administrata in mod nelegal, ar fi fost in mod inevitabil descoperita ulterior prin mijloace legale.

Prin urmare, daca probele derivate, legal administrate, sunt obtinute direct si necesar din probe obtinute prin tortura, tratamente inumane sau degradante, va opera sanctiunea excluderii probelor derivate, potrivit art. 100 alin. 4 din proiectul noului Cod de procedura penala.
Tot astfel, exceptia prevazuta in alin. 5 al art. 100 din proiectul noului Cod de procedura penala, nu este aplicabila, intrucat, asa cum am aratat anterior, probelor obtinute prin tortura tratamente inumane sau degradante (ce constituie premisa probelor derivate) nu le este aplicabila ipoteza prevazuta in alin. 2 al aceluiasi articol .

III. Infractiuni contra infaptuirii justitiei prevazute in proiectul noului Cod penal.

In Titlul al IV-lea al partii speciale a proiectului noului Cod penal sunt incriminate ca infractiuni contra infaptuirii justitiei cercetarea abuziva, supunerea la rele tratamente, ori tortura.

Art. 279 Cercetarea abuziva
Intrebuintarea de promisiuni, amenintari sau violente impotriva unei persoane urmarite sau judecate intr-o cauza penala, de catre un organ de cercetare penala, un procuror sau un judecator, pentru a o determina sa dea ori sa nu dea declaratii, sa dea declaratii mincinoase ori sa isi retraga declaratiile, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

Art. 280 Supunerea la rele tratamente
(1) Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta sau educative in alt mod decat cel prevazut de dispozitiile legale, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Supunerea la tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate in stare de retinere, detinere ori in executarea unei masuri de siguranta sau educative, privative de libertate, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

Art. 281 Tortura
(1) Fapta functionarului, care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, sau a altei persoane care actioneaza la instigarea sau cu consimtamantul expres ori tacit al acestuia, de a provoca unei persoane puternice suferinte fizice ori psihice:
a) in scopul obtinerii de la aceasta persoana sau de la o terta persoana informatii sau declaratii;
b) in scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis;
c) in scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane;
d) pe un motiv bazat pe orice forma de discriminare,
se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Daca fapta prevazuta in alin. (1) a avut ca urmare o vatamare corporala, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(3) Tortura ce a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(4) Tentativa la infractiunea prevazuta in alin. (1) se pedepseste.
(5) Nicio imprejurare exceptionala, oricare ar fi ea, fie ca este vorba de stare de razboi sau de amenintari cu razboiul, de instabilitate politica interna sau de orice alta stare de exceptie, nu poate fi invocata pentru a justifica tortura. De asemenea, nu poate fi invocat ordinul superiorului ori al unei autoritati publice.
(6) Nu constituie tortura durerea sau suferintele ce rezulta exclusiv din sanctiuni legale si care sunt inerente acestor sanctiuni sau sunt ocazionate de ele.


IV: Concluzii.

Nu se poate aprecia ca proiectele de coduri legalizeaza recurgerea la tortura si tratamente inumane sau degradante.
Atat probele obtinute prin tortura, tratamente inumane sau degradante, cat si cele derivate in mod direct sau necesar din acestea nu pot fi folosite in procesul penal.