Proiectul de lege privind Codul penal 2009, aprobat de Guvern

Guvernul a aprobat proiectul de lege privind Codul penal, in sedinta de joi, 4 decembrie 2008.

Proiectul noului Cod penal cuprinde, urmandu-se structura consacrata, doua parti: partea generala, cu zece titluri si partea speciala, cu douasprezece titluri .

Raspunzand cerintelor procesului de monitorizare al Comisiei Europene, proiectul a avut ca punct de plecare necesitatea elaborarii unui nou Cod penal, care sa preia elementele ce pot fi mentinute din Codul in vigoare si din Legea nr. 301/2004 si sa le integreze pe baza unei conceptii unitare alaturi de elemente preluate din alte sisteme de referinta dar si din reglementarile adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru realizarea spatiului de libertate, securitate si justitie.

Proiectul noului Cod penal urmareste indeplinirea urmatoarelor obiective:

1. crearea unui cadru legislativ coerent in materie penala, cu evitarea suprapunerilor inutile de norme in vigoare existente in actualul Cod penal si in legile speciale;

2. simplificarea reglementarilor de drept substantial, menita sa faciliteze aplicarea lor unitara si cu celeritate in activitatea organelor judiciare;

3. asigurarea satisfacerii exigentelor decurgand din principiile fundamentale ale dreptului penal consacrate de Constitutie si de pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte;

4. transpunerea in cadrul legislativ penal national a reglementarilor adoptate la nivelul Uniunii Europene;

5. armonizarea dreptului penal material roman cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ca o premisa a cooperarii judiciare in materie penala bazata pe recunoastere si incredere reciproca.

Prin atingerea obiectivelor mentionate se va realiza racordarea legislatiei penale nationale la exigentele contemporane ale principiilor fundamentale ale dreptului penal.

Textul integral al Codului Penal 2009, Publicat in MO este disponibil AICI

Principalele noutati legislative cuprinse in proiectul Codului penal sunt urmatoarele:


Partea Generala

Sub aspectul reglementarii institutiei infractiunii, comisia de elaborare a proiectului de Cod penal a renuntat la pericolul social ca trasatura generala a infractiunii, care era o reflectare a conceptiei materiale asupra infractiunii, specifica legislatiilor de inspiratie sovietica. Ideea care a fost promovata este ca situatiile care astazi sunt solutionate pe baza art. 181 din Codul penal trebuie sa isi gaseasca rezolvarea pe baza principiului oportunitatii urmaririi penale.

In privinta sistemului pedepselor, principala preocupare vizeaza crearea unui mecanism care, prin flexibilitate si diversitate, sa permita alegerea si aplicarea celor mai adecvate masuri, pentru a putea asigura, in acest fel, atat o constrangere proportionala in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, cat si o modalitate eficienta de recuperare sociala a infractorului.

De exemplu, pedeapsa amenzii primeste o noua reglementare, dar si o sfera de aplicare semnificativ largita fata de Codul penal in vigoare, prin cresterea numarului infractiunilor pentru care aceasta poate fi aplicata ca pedeapsa unica, dar mai cu seama ca pedeapsa alternativa la pedeapsa inchisorii.

Sub aspectul modalitatilor de individualizare a executarii pedepsei, noul Cod are in vedere diversificarea cadrului reglementarilor in materie, prin introducerea unor modalitati alternative la executarea pedepsei in regim de detentie (renuntarea la pedeapsa, amanarea pronuntarii pedepsei, suspendarea executarii etc.). Totodata, se impune ca pe durata termenelor de incercare a diferitelor modalitati de executare a pedepsei neprivative de libertate sa se reglementeze o interventie activa a serviciului de probatiune, in vederea supravegherii eficiente a persoanei condamnate si a prevenirii comiterii de catre aceasta a unor noi infractiuni .

In ceea ce priveste reglementarea raspunderii penale a minorilor s-a urmarit reformarea completa a sistemului existent in prezent.

In primul rand, in acord cu tendinta generala in plan european, s-a redus limita de varsta de la care este posibila angajarea raspunderii penale a minorului, pana la 13 ani. Modificarea s-a impus in considerarea a cel putin doua elemente:

1. cresterea continua in ultimii ani a numarului faptelor penale savarsite de minori cu varsta sub 14 ani, acestia ajungand nu de putine ori sa comita fapte foarte grave sau sa fie atrasi in activitatea grupurilor de criminalitate organizata tocmai in considerarea imposibilitatii tragerii lor la raspundere penala;

2. datele statistice privind expertizele efectuate cu privire la existenta discernamantului in cazul minorilor cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani arata ca in peste 90% dintre cazuri s-a stabilit existenta acestui discernamant, ceea ce inseamna ca, de regula, discernamantul exista anterior varstei de 14 ani.

O a doua modificare importanta o constituie renuntarea la dualitatea de sanctiuni consacrata astazi de Codul penal - pedepse si masuri educative. Astfel, proiectul noului Cod penal a urmarit renuntarea completa la pedepse in cazul minorului infractor si instituirea unui sistem sanctionator bazat doar pe masuri educative, incluzand, bineinteles, si masuri educative privative de libertate.

Regula o constituie aplicarea in cazul minorilor a masurilor educative neprivative de libertate, masurile privative de libertate constituind exceptia si fiind rezervate ipotezelor de infractiuni grave sau de minori care au comis multiple infractiuni .

Regimul prevazut pentru executarea acestor masuri este astfel conceput incat sa ofere largi posibilitati de individualizare, permitand adaptarea sa in functie de conduita fiecarui minor pe durata executarii.

Textul integral al Codului Penal 2009, Publicat in MO este disponibil AICI

Partea Speciala

In acelasi timp, prin proiect se realizeaza o reasezare in limite normale a tratamentului sanctionator pentru faptele incriminate in partea speciala, astfel incat sa se dea expresie viziunii contemporane asupra rolului pedepsei in reintegrarea sociala a persoanelor care au comis infractiuni .

In cazul infractiunilor contra vietii persoanei, s-a realizat o simplificare a reglementarii omorului, prin renuntarea la reglementarea a doua variante agravate distincte (omorul calificat si omorul deosebit de grav) si retinerea ca elemente circumstantiale de calificare doar a acelor imprejurari care confera faptei o periculozitate ce excedeaza in mod vadit posibilitatilor de individualizare pe baza limitelor de pedeapsa ale variantei-tip sau de baza .

Pentru instituirea unei reglementari coerente in privinta infractiunilor de violenta domestica, aceasta imprejurare este valorificata ca un element circumstantial de agravare in cazul tuturor infractiunilor contra integritatii corporale si sanatatii.

Materia infractiunilor impotriva libertatii si integritatii sexuale este complet revizuita, pe baza unei noi conceptii, in acord cu solutiile diferitelor coduri europene in materie, privind relatiile dintre infractiunile inscrise in aceasta categorie .

In materia infractiunilor contra patrimoniului se urmaresc, in primul rand, o reconsiderare a limitelor legale de pedeapsa, in vederea readucerii acestora in limite normale, dar si o simplificare a reglementarii prin renuntarea la numeroase variante agravate.

Reglementarea infractiunilor contra infaptuirii justitiei cunoaste modificari importante, justificate si solicitate de noile realitati sociale, si are ca obiectiv asigurarea legalitatii, independentei, impartialitatii si fermitatii in procesul de infaptuire a actului de justitie, prin sanctionarea penala a faptelor de natura sa influenteze grav, sa ignore ori sa submineze autoritatea justitiei.

Pornindu-se de la aceste ratiuni, au fost identificate si incriminate o serie de fapte evidentiate si in practica judiciara, care pot afecta semnificativ activitatea de infaptuire a justitiei, precum: obstructionarea justitiei, influentarea declaratiilor, presiuni asupra justitiei, compromiterea intereselor justitiei, sfidarea instantei, asistenta si reprezentarea neloiala sau neexecutarea sanctiunilor penale.

Cadrul infractiunilor de coruptie a fost de asemenea revizuit nu doar prin preluarea in textul Codului a incriminarilor cuprinse in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, dar si prin reformularea unor texte.

In cadrul infractiunilor contra familiei, au fost incluse, in plus fata de incriminarile existente astazi, incestul si o incriminare noua � impiedicarea accesului la invatamantul general obligatoriu. Aceasta reprezinta o necesitate, in conditiile cresterii alarmante a ratei abandonului scolar de catre elevi de varsta tot mai mica. Bineinteles, textul nu vizeaza situatiile in care acest abandon este determinat de o situatie materiala precara, caz in care statul trebuie sa intervina prin alte mijloace, ci situatiile in care parintele actioneaza in mod abuziv, retragandu-l pe minor de la studii sau impiedicandu-l sa le urmeze, desi ar fi avut toate conditiile pentru aceasta.



NOTA:

In cadrul procesului de elaborare a proiectului noului cod penal a existat o foarte buna colaborare cu judecatorii si procurorii de la instante si parchete, fiind primite observatii si propuneri de la toate instantele si parchetele din tara.

De asemenea, au fost primite observatii asupra proiectului noului Cod penal de la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane.

Au avut loc intalniri cu reprezentanti ai instantelor si parchetelor din tara, in cadrul carora au fost discutate anumite aspecte punctuale din proiectul noului Cod penal, ratiunile si argumentele care fundamenteaza reglementarile propuse in Proiect.

Varianta de lucru a proiectului noului Cod penal a fost afisata pe site-ul Ministerului Justitiei � www.just .ro, fiind adusa, in acest fel, la cunostinta publicului, in vederea formularii de observatii.

In vederea definitivarii proiectului Codului penal, au fost primite observatii de la Inspectoratul General al Politiei Romane; Institutul National de Medicina Legala �Mina Minovici�; Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania si Agentia Nationala pentru Protectia Familiei.

Textul integral al Codului Penal 2009, Publicat in MO este disponibil AICI