Carenţele uninominalului: Rom�nii care NU vor putea vota la alegeri

C�teva milioane de rom�ni nu vor putea vota la alegerile parlamentare ce vor avea loc de ziua Sf�ntului Andrei .

Printre ei se vor regăsi rom�ni din diaspora, cei aflaţi la muncă sau �n vizită �n străinătate �n momentul votului, dar şi aproape jumătate de milion de studenţi, al căror domiciliu flotant nu le asigură şi posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot. Carenţele se găsesc la nivelul legii sistemului de vot uninominal şi modului său de aplicare �n teren: prea puţine buletine de vot şi la fel de puţine secţii de votare �n diaspora, o reprezentativitate deficitară a acestora ca număr de mandate parlamentare, la care se adaugă condiţia demonstrării rezidenţei �ntr-un anumit colegiu uninominal pentru exercitarea dreptului de vot. Totul pe fondul prefigurării unui absenteism semnificativ la primul vot uninominal.

Peste două milioane de rom�ni �nghesuiţi �n 200 de secţii de vot

221 de secţii de votare, cu 79 mai mult dec�t �n 2004, vor fi organizate pentru cei peste două milioane de rom�nii din străinătate cu ocazia alegerilor parlamentare din 30 noiembrie. Potrivit datelor MAE, spre ele vor fi trimise �n total 620.000 de buletine de vot. Dintre cele 221 secţii de votare, 37 vor fi �n Italia şi Spania, iar 29 �n SUA.

La prima vedere organizarea a 212 secţii de votare pare un progres faţă de scrutinele din anii trecuţi c�nd emigranţii rom�ni erau nevoiţi să parcurgă distanţe imense pentru a putea vota. Astfel, la alegerile din 2004 fuseseră organizate numai 142 de secţii de votare �n strainătate, la referendumul de la 19 mai 2007 doar 176, iar la europarlamentare doar 181.

Potrivit legii, numărul buletinelor de vot se distribuie �n funcţie de numărul cetăţenilor cu drept de vot cu un plus de 10%. Un calcul simplu arată �n fapt că cifra de 558.000 de posibile voturi venite din străinătate ar fi cea mai optimistă. �mpărţite �n mod egal la cele 221 de secţii de votare, ar �nsemna ca 2.632 de rom�ni vor sta la coadă pentru a pune ştampila pe candidaţii preferaţi la Camera Deputaţilor şi Senat. �n aceste condiţii, secţiile de votare ar trebui să proceseze puţin peste 200 de oameni pe oră, un record de neatins. Perspectiva cozilor, a orelor lungi de aşteptare, a distanţelor lungi care s-au păstrat p�nă la secţia de vot vor reprezenta tot at�tea motive pentru rom�ni de a nu-şi exercita acest drept civic.

6 aleşi pentru votanţii din diasporă, 40 pentru 90.000 de bucureşteni

�n realitate, de-a lungul ultimilor 18 ani recordul de participare a rom�nilor din diaspora nu a depăşit niciodată cifra de 70.000 de votanţi. Este şi motivul pentru care autorităţile rom�ne nu au dat prea mare importanţă potenţialului acestui bazin electoral, astfel explic�ndu-se numărul mic de secţii de votare şi de buletine de vot tipărite pentru dispora şi reprezentativitatea parlamentară insignifiantă acordată: patru mandate de deputat şi două de senator.

De fiecare dată c�nd s-a adus �n discuţie numărul mic de mandate parlamentare repartizate diasporei, politicienii au invocat rata scăzută de prezenţă la vot a rom�nilor din străinătate pusă pe seama indiferenţei acestora faţă de scena politică de acasă. Ei au �ncercat să justifice limitarea votului diasporei prin cei care participă, şi nu prin cei care sunt reprezentaţi �n Parlament, adică toţi cetăţenii Rom�niei.

Cifrele �nregistrate �nsă �n ţară la ultimele alegeri contrazic raţionamentele după care s-a făcut această �mpărţire de mandate parlamentare. La alegerile locale organizate �n această vară, Rom�nia a �nregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot de la Revoluţie �ncoace - 49,38%. La nivelul Capitalei, 70% dintre locuitori au preferat să facă orice altceva, dar nu să meargă la urne. Numai 90.000 de bucureşteni s-au prezentat la urne, iar aşteptările pentru alegerile parlamentare nu sunt prea departe de acest scor.

Cu toate acestea locuitorii Bucureştiului, �n număr de 2.070.235, vor fi reprezentaţi de 28 de deputaţi şi 12 senatori �n viitorul parlament uninominal. Spre comparaţie, �n 2004 la alegerile parlamentare, au fost �nregistrate 55.000 de voturi din partea rom�nilor din diaspora. Cu toate acestea, �n prezent potrivit legii, 70.000 de cetăţeni cu drept de vot aflaţi pe teritoriul Rom�niei pot trimite un deputat �n Parlament, �n timp ce �n Diaspora este nevoie de mai bine de 500.000 de rom�ni.

Un sfert din forţa de muncă activă, rămas �n afara procesului electoral

Nici rom�nii, care se vor afla la muncă sau �n vizită �n străinătate, nu vor putea vota �n data de 30 noiembrie dacă nu vor avea rezidenţa �n respectivele ţări. Cum alegerile uninominale presupun că oamenii să aleagă parlamentarii �n circumscripţiile �n care domiciliază, alte două milioane de rom�ni se vor afla �n afara jocului electoral. Potrivit datelor guvernamentale, migraţia externă este evaluată la circa 10% din populaţia generală, un sfert din rom�nii apţi de muncă lucr�nd �n alte ţări.Cea mai mare parte a lor este reprezentată de constructori, menajere, medici şi asistente medicale, textiliste, profesori şi cercetători.

Jumătate de milion de studenţi, nevoiţi să facă naveta

Peste 450.000 de studenţi, care urmează cursurile facultăţilor �n altă localitate dec�t cea de domiciliu, nu vor putea vota nici ei la alegerile din 30 noiembrie, pentru că, potrivit legii, �şi pot exprima opţiunea de vot numai �n localitatea trecută ca reşedinţă �n buletin. Potrivit Alianţei Nationale a Organizaţiilor Studenţeşti din Rom�nia, peste 60% dintre studenţi nu vor putea vota din cauza modului �n care sunt reglementate alegerile.


_______

Harta colegiilor uninominale