Suspendarea judecatii in procesul de divort

Suspendarea judecatii reprezinta un incident in cursul desfasurarii acesteia. " Incident " intrucat judecata trebuie sa se caracterizeze prin continuitate ori suspendarea judecatii desemneaza situatia in care procedura de judecata este oprita.

Prin suspendarea judecatii se intelege deci oprirea cursului judecatii datorita unor imprejurari voite de parti, sau independente de vointa lor, cand partile se afla in imposibilitatea fizica sau juridica de a se prezenta la judecata .

Suspendarea judecatii nu este o solutie de continuitate: judecata subzista ( cererea introductiva isi produce efectele, actele procedurale anterioare isi conserva eficacitatea ). Vremelnic doar judecata este suspendata.

In materia dreptului procesual civil, suspendarea judecatii intervine in mai multe cazuri expres si limitativ prevazute de lege. pentru procedura divortului, singurul caz aplicabil de suspendare este cel prevazut de art. 242 CODUL DE PROCEDURA CIVILA care dispune ca instanta " va suspenda judecata:
a) cand amandoua partile o cer;
b) cand nici una din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii, daca
reclamantul sau paratul nu a cerut judecarea in lipsa . "
Ambele ipoteze evoca manifestarea de vointa a partilor, care poate fi expresa sau tacita ( lipsa lor de diligenta). Totusi, cea de-a doua ipoteza poate avea si semnificatia unei sanctiuni pentru dezinteresul partilor, provenit din ignoranta sau nepasarea lor, nu in scopul de a determina astfel suspendarea judecatii.
Deci, judecatorul suspenda de drept actiunea atunci cand la un termen de judecata atat paratul cat si reclamantul lipsesc. In aceasta situatie nu are importanta daca paratul a fost sau nu legal citat. Daca insa reclamantul, legal citat, lipseste nejustificat la un termen de infatisare, procesul va fi suspendat.

Suspendarea se dispune printr-o incheiere, instanta constatand prin aceasta existenta imprejurarii care a condus la masura amintita. Pe temeiul art. 282 al.2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, impotriva incheierii se poate face apel sau, dupa caz, recurs ( art. 316 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ) daca si hotararea ce s-ar pronunta in judecata suspendata ar fi susceptibila de atac.
Suspendarea are un efect general, in sensul ca, ea vizeaza toate partile din proces, pentru a se evita astfel pronuntarea unor hotarari contradictorii; de asemeni, orice act de judecata facut pe timpul suspendarii judecatii ( cu exceptia cererii de redeschidere a judecatii ) este lovit de nulitate. (nulitatea are insa un caracter relativ, ea putand fi invocata numai de partea m folosul careia s-a dispus suspendarea ). Prin incheierea de suspendare a judecatii, instanta nu se dezinvesteste, judecata subzista deci, dar ea este vremelnic suspendata. Prin definitie de altfel, ceea ce s-a suspendat nu " se inchide " nu " se stinge ", ci se amana doar.
Deoarece prin suspendare instanta nu se dezinvesteste, judecata nu este " reluata " ci numai " continuata ".

Dar instanta nu poate continua judecata din oficiu ci printr-o cerere formulata de reclamant pentru deachiderea procesului. In aceasta situatie, reclamantul va trebui sa plateasca si 50% din taxa pe care a platit-o pentru cererea a carei judecata s-a suspendat , la care se adauga si timbrul judiciar, instanta va fixa un termen si va cita partile, intrucat, intr-un asemenea caz, conform art. 153 al.2 pct. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA, termenul dat in cunostinta anterior suspendarii nu mai produce efecte .
Daca a trecut un an si nici una din parti nu a cerut continuarea procesului, instanta, din oficiu, va repune cauza pe rol (dar nu pentru a judeca in continuare cauza), dupa care va cita partile si in final, va pronunta o sentinta prin care constata perimarea actiunii.