Evaziunea fiscala legala

Prin evaziune fiscala legala se intelege actiunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgand la o contributie neprevazuta a acesteia si deci tolerata prin scapare din vedere.

Aceasta forma de evaziune nu este posibila decat atunci cand legea este lacunara sau prezinta inadvertente.
Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci cand o anumita parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale este sustrasa de la impunere datorata modului in care legislatia fiscala dispune stabilirea obiectivului impozabil.
Contribuabilii gasesc anumite mijloace si exploatand insuficientele legislative eludeaza in mod � legal � prevederile fiscale, sustragandu-se total sau in parte platii impozitelor, tocmai datorita acestei insuficiente a legislatiei.

Singurul vinovat de producerea evaziunii prin astfel de mijloace este doar legiuitorul.

Un caz de evaziune fiscala legala este practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat in achizitii de masini si utilaje, pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit, masura care este menita sa stimuleze acumularea.

In continuare, prezentam cateva exemple de evaziune fiscala legala.
Acordarea unor facilitati fiscale (sub forma unor exonerari, scutiri partiale, reduceri, deduceri) constituie un cadru favorabil ocolirii sau prevalarii de la plata obligatiilor fiscale prin anumite procedee.
Acordarea unor scutiri delimitate temporal, in cazul infiintarii de noi societati comerciale, de la plata impozitului pe profit, constituie un alt exemplu.
In unele tari, societatile de persoane au dreptul de a opta ca venitul obtinut sa fie impus fie ca in cazul societatilor de capital, fie ca in cazul persoanelor fizice.
Atunci cand statul se confrunta cu dificultati financiare mai deosebite, scoate de sub incidenta impozitarii veniturile aferente depozitelor bancare si a celor provenite din plasamente, sub forma de titluri financiare obligatare emise de stat .
De asemenea, cand cheltuielile generale ale societatilor comerciale nu sunt reglementate, exista tendinta supraevaluarii acestora, prin cresterea, nejustificata economic, a acestora.
Supraevaluarea amortizarii, prin constituirea legala a unui fond de amortizare intr-un cuantum superior investitiilor necesare, constituie o modalitate de diminuare a bazei impozabile.
Impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice, pe baza unor norme medii de venit, creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai mari decat media, sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva.
Un exemplu concret de evaziune fiscala legala intalnita frecvent la contribuabili in ce priveste plata impozitului pe venit este posibila prin eschivarea de la plata impozitului pe venit de la persoane fizice daca remunerarea ei este platita din asa numitul �numerar negru�. Acestia sunt banii, care nu sunt reflectati nici intr-un document contabil, si, respectiv, nu sunt impozitate. Un asa gen de plata poate fi efectuat pentru executarea unui singur lucru a unui singur angajat (munca cu ziua). Intr-un asemenea mod pot fi remunerati si angajatii permanenti. De exemplu, in borderoul oficial este reflectat, ca suma medie de salarizare constituie 2.800 lei, iar achitarea cu �numerarul negru� va constitui 5.000 lei. In asa mod se economiseste considerabil din contul impozitului pe venit.