Pedepsele complementare in Noul Cod Penal (art. 66 - 70)

Pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi a suferit modificari atat sub aspectul duratei, prin reducerea limitei maxime de la 10 ani la 5 ani, cat si sub aspectul continutului, prin cresterea numarului drepturilor care intra in continutul acestei pedepse.

Art. 66 Continutul pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi
(1) Pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi consta in interzicerea exercitarii, pe o perioada de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre urmatoarele drepturi:
a) dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice;
b) dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat;
c) dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei;
d) dreptul de a alege;
e) drepturile parintesti;
f) dreptul de a fi tutore sau curator;
g) dreptul de a ocupa functia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii;
h) dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme;
i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanta;
j) dreptul de a parasi teritoriul Romaniei;
k) dreptul de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public;
l) dreptul de a se afla in anumite localitati stabilite de instanta;
m) dreptul de a se afla in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta;
n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infractiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanta, ori de a se apropia de acestea;
(2) Cand legea prevede interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica, instanta dispune interzicerea exercitarii drepturilor prevazute in alin.(1) lit.a) si b).
(3) Interzicerea exercitarii drepturilor prevazute la alin.(1) lit.a) si b) se dispune cumulativ.
(4) Pedeapsa prevazuta in alin.(1) lit.c) nu se va dispune atunci cand exista motive intemeiate de a crede ca viata persoanei expulzate este pusa in pericol, ori ca persoana va fi supusa la tortura sau alte tratamente inumane ori degradante in statul in care urmeaza a fi expulzata.

Art. 67 Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi
(1) Pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi poate fi aplicata daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea sau amenda si instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesara.
(2) Aplicarea pedepsei interzicerii exercitarii unor drepturi este obligatorie cand legea prevede aceasta pedeapsa pentru infractiunea savarsita.
(3) Interzicerea dreptului strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei nu se aplica in cazul in care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere .

Art. 68 Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi
(1) Executarea pedepsei interzicerii exercitarii unor drepturi incepe:
a) de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa amenzii;
b) de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;
c) dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.
(2) In cazul in care s-a dispus liberarea conditionata, interzicerea dreptului strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei se executa la data liberarii.
(3) Daca se dispune revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea, pentru alte motive decat savarsirea unei noi infractiuni, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi neexecutata la data revocarii sau inlocuirii se va executa dupa executarea pedepsei inchisorii.

Art. 69 Degradarea militara
(1) Pedeapsa complementara a degradarii militare consta in pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
(2) Degradarea militara se aplica in mod obligatoriu condamnatilor militari in activitate, in rezerva sau in retragere, daca pedeapsa principala aplicata este inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata.
(3) Degradarea militara poate fi aplicata condamnatilor militari in activitate, in rezerva sau in retragere pentru infractiuni savarsite cu intentie, daca pedeapsa principala aplicata este inchisoarea de cel putin 5 ani si de cel mult 10 ani.

Art. 70 Publicarea hotararii de condamnare
(1) Publicarea hotararii definitive de condamnare se poate dispune cand, tinand seama de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana condamnatului, instanta apreciaza ca publicarea va contribui la prevenirea savarsirii altor asemenea infractiuni .
(2) Hotararea de condamnare se publica in extras, in forma stabilita de instanta, intr-un cotidian local sau national, o singura data .
(3) Publicarea hotararii definitive de condamnare se face pe cheltuiala persoanei condamnate, fara a se dezvalui identitatea persoanei vatamate.




Prin reducerea duratei interzicerii exercitarii unor drepturi se urmareste o motivare suplimentara a condamnatului pentru respectarea legalitatii prin stabilirea unui orizont de timp rezonabil la implinirea caruia vor inceta aceste restrictii .

Sub aspectul continutului, pedeapsa complementara da posibilitatea interzicerii exercitarii urmatoarelor drepturi:
a) dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice;
b) dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat;
c) dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei;
d) dreptul de a alege;
e) drepturile parintesti;
f) dreptul de a fi tutore sau curator;
g) dreptul de a ocupa functia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii;
h) dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme;
i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule, stabilite de instanta;
j) dreptul de a parasi teritoriul Romaniei;
k) dreptul de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public;
l) dreptul de a se afla in anumite localitati stabilite de instanta;
m) dreptul de a se afla in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta;
n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membrii familiei acesteia, cu persoanele cu care a comis infractiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanta ori de a se apropia de acestea.
Prin diversificarea continutului acestei pedepse se realizeaza o mai buna adecvare a sanctiunii in raport cu imprejurarile concrete ale cauzei sporindu-i in acest fel considerabil eficienta.

Totodata, au fost introduse in continutul pedepsei complementare o parte din sanctiunile care in prezent se regasesc in materia masurilor de siguranta, respectiv interzicerea de a se afla in anumite localitati, expulzarea strainilor si interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata, intrucat prin natura lor acestea au un pronuntat caracter punitiv urmarind in principal restrangerea libertatii de miscare si numai indirect, datorita acestui efect, se realizeaza inlaturarea starii de pericol si prevenirea comiterii de noi infractiuni .

Reglementarea actuala este in acord si cu viziunea majoritatii sistemelor europene asupra acestor sanctiuni (art. 131-30 C. pen. francez, art. 39 C. pen. spaniol, art. 39 C. pen. polonez).
Un alt element de noutate priveste largirea domeniului de aplicare a acestei pedepse realizata prin extinderea sferei pedepselor principale pe langa care aceasta poate fi dispusa, astfel, interzicerea exercitarii unor drepturi fiind posibila atat pe langa pedeapsa inchisorii, indiferent de durata acesteia, cat si pe langa pedeapsa amenzii. Conceptia codului penal vechi, care conditioneaza posibilitatea aplicarii pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi de savarsirea unei infractiuni de o anumita gravitate exprimata in aplicarea pedepsei inchisorii de cel putin 2 ani, a fost abandonata in favoarea unei reglementari mai flexibile, care permite evaluarea necesitatii aplicarii pedepsei complementare tinand seama de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului, fara a mai interesa natura sau durata pedepsei principale aplicate. O reglementare similara contine si art. 131-7 C. pen. francez.

Modificari au fost aduse si in legatura cu momentul inceperii executarii pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi, prin instituirea a doua exceptii de la regula executarii acestei pedepse dupa ce pedeapsa inchisorii a fost executata sau considerata ca executata.

Aceste exceptii sunt intalnite in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii sau al suspendarii conditionate a executarii pedepsei sub supraveghere, situatii in care executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi incepe de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

In materia pedepselor complementare a fost introdusa o noua pedeapsa, publicarea hotararii definitive de condamnare, cu scopul de a creste eficienta mesajului actului de justitie dar si pentru a asigura o reparatie de ordin moral persoanei vatamate. Aceasta pedeapsa, ce a fost reglementata anterior in Codul Penal din 1936 (art. 61 - 62), se regaseste regasea in vechiul cod in categoria pedepselor aplicabile persoanei juridice, iar in legislatiile penale europene este intalnita in Olanda (art. 36 C. pen.), Italia (art. 19 C. pen.), Franta (art. 131-35 C. pen.) si Polonia (art. 39 C. pen.).