MJ: Fisa tehica a Proiectului Codului de Procedura Civila

1. Data �nceperii proiectului. Comisia pentru elaborarea noului Cod de procedură civilă a fost constituită prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 829/C din 24 martie 2006, fiind alcătuită din colaboratori externi - teoreticieni şi practicieni �n domeniul dreptului procesual-civil, precum şi din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei.

2. Cadrul instituţional

�n temeiul art. 942 şi următoarele din Codul civil şi ale art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 85/1998 privind plata colaboratorilor externi folosiţi de ministere pentru elaborarea proiectelor de coduri şi alte acte normative, aprobată prin Legea nr. 218/2001, au fost �ncheiate convenţii civile pentru participarea la elaborarea proiectului. Totodată, ca urmare a sprijinului financiar oferit de Banca Mondială prin proiectul Reforma sistemului judiciar �n cadrul componentei �Consulting services for Revision of the Romanian Civil Procedure Code�, �n baza Acordului de �mprumut Nr. 4811 � RO, ratificat prin Legea 205/2006, cu �ncepere din luna iunie 2007 pentru o parte din colaboratorii externi s-a asigurat plata din aceste fonduri .

3. Componenţa comisiei pe profesii

- judecători: conf. univ. dr. Mihaela Tăb�rcă, judecător �n cadrul �naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, asist. univ. Valentin Mitea, vicepreşedintele Curţii de Apel Cluj, judecător Iulian G�lcă, fost preşedinte al Curţii de Apel Alba Iulia şi fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii;
- avocaţi: dr. Gheorghe Florea - preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din Rom�nia.
- cadre universitare, reputaţi teoreticieni �n domeniul dreptului procesual-civil: prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu (fost decan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti), prof. univ. dr. Gabriel Boroi, conf. univ. dr. Flavius-Antoniu Baias (decanul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti) şi conf. univ. dr. Marian Nicolae .
- prof. univ. dr. Nicolae Turcu, preşedintele Secţiei de drept privat a Consiliului Legislativ, instituţie reprezentată conform art. 26 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

4. Sistematizarea

- nr. articole: 1085;
- nr. secţiuni: 54;
- nr. capitole: 58;
- nr. titluri: 40;
- nr. cărţi: 7.

5. Instituţii reformate sau nou introduse şi efectele acestora

Proiectul noului Cod de procedură civilă reprezintă expresia unui efort susţinut, desfăşurat pe parcursul mai multor ani, care a avut drept scop esenţial crearea �n materia procesului civil a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public .
Dispoziţiile proiectului noului Cod de procedură civilă urmăresc să răspundă unor deziderate actuale, precum accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple şi accesibile şi accelerarea procedurii, inclusiv �n faza executării silite.
�n egală măsură, proiectul urmăreşte să răspundă şi exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurg�nd din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din cele statuate �n jurisprudenţa C.E.D.O. Urmărind cu rigoare asigurarea premiselor pentru soluţionarea corectă �n fond a cauzelor, �n cadrul sistemului justiţiei naţionale, proiectul are �n vedere eliminarea deficienţelor care au condus, �n multe cazuri, la hotăr�ri ale C.E.D.O. de condamnare a Rom�niei, at�t pentru soluţii judecătoreşti principial greşite, c�t şi pentru prejudicii cauzate de durata excesivă a procedurilor judiciare ori pentru lipsa de previzibilitate rezultată din inconsecvenţa jurisprudenţei naţionale.
De aceea, proiectul vizează, totodată, şi găsirea unor remedii pentru eliminarea unei alte deficienţe majore a sistemului judiciar rom�n, şi anume existenţa unei practici neunitare, datorată, �ntre altele, şi incoerenţei şi instabilităţii legislative.
Prin Hotăr�rea Guvernului nr.1527/2007, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 889 din 27 decembrie 2007 au fost aprobate Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură civilă.
Aşa cum se precizează �n acest document de principiu, �n activitatea de elaborare a proiectului noului cod s-au avut in vedere concepţiile moderne privind desfăşurarea procesului civil, rolul si atribuţiile participanţilor la acest proces, �n centrul atenţiei situ�ndu-se, desigur, preocuparea pentru recunoaşterea şi clarificarea, �ntr-un termen optim şi previzibil, a drepturilor şi intereselor legitime deduse judecăţii.
Urmărind construcţia unei proceduri civile moderne şi echilibrate, proiectul se concentrează �n mod deosebit asupra măsurilor de natură să accelereze obţinerea răspunsului judecătoresc �ntr-un anumit termen, cu respectarea, �n egală măsură, a drepturilor procedurale ale părţilor şi principiilor fundamentale ale procesului civil.
Dată fiind preocuparea esenţială de asigurare a celerităţii soluţionării cauzelor, concomitent cu �mbunătăţirea calităţii actului de justiţie, soluţiile legislative propuse urmăresc să răspundă, at�t �n mod direct, c�t şi prin efectele preconizate, acestui imperativ, indiferent că este vorba despre resistematizarea etapelor procesului civil �n aşa fel �nc�t să conducă la un dialog judiciar, �n termeni clari şi oneşti, despre simplificarea formelor procedurale ori modificarea competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti odată cu reaşezarea sistemului căilor de atac sau, �n fine, despre măsuri de natură să ducă la responsabilizarea părţilor din proces. Tot astfel, �n scopul degrevării instanţelor de judecată, ceea ce ar avea consecinţe nemijlocite asupra duratei de desfăşurare a procedurilor judiciare, proiectul prevede �n sarcina judecătorului obligaţia de a �ndruma părţile din proces spre folosirea procedurii medierii, ca mijloc alternativ de soluţionare a litigiilor, pe durata desfăşurării acestei proceduri judecata fiind suspendată. Pe aceeaşi linie se �nscriu şi reglementarea recursului ca veritabilă cale extraordinară de atac, exercitată doar �n cazuri excepţionale �n care legalitatea a fost �nfr�ntă, cu reg�ndirea actualelor motive de recurs �n sensul restr�ngerii lor şi eliminării motivelor formale, fără impact asupra legalităţii, precum şi noua procedură a contestaţiei privind tergiversarea procesului.
Prin proiectul noului Cod de procedură civilă se propune reaşezarea competenţei materiale, astfel �nc�t să conducă at�t la apropierea justiţiei de cetăţean, c�t şi la o justiţie previzibilă prin unitatea soluţiilor jurisprudenţiale.
Prin proiect sunt propuse soluţii legislative inovatoare, subsumate dezideratului soluţionării cauzelor �ntr-un termen optim şi previzibil, ce au �n vedere tehnicizarea procedurii desfăşurate �n faţa instanţei de judecată, care să conducă, pe c�t posibil, şi la eliminarea interpretărilor jurisprudenţiale contradictorii.
Au fost resistematizate etapele procesului civil - etapa scrisă, cercetarea procesului şi dezbaterea �n fond a procesului, astfel �nc�t să crească eficienţa activităţii de judecată şi să se reducă durata procesului civil, cu asigurarea tuturor garanţiilor procesuale. Astfel, proiectul noului Cod de procedură civilă prevede �mpărţirea fazei judecăţii �n primă instanţă �n două etape: cercetarea procesului, care se desfăşoară �n camera de consiliu - d�nd expresie caracterului preponderent privat al drepturilor şi intereselor disputate �n procesul civil - şi �n cadrul căreia se �ndeplinesc, �n condiţiile legii, actele de procedură, se rezolvă excepţiile procesuale şi se administrează probele - şi dezbaterea �n fond a procesului, care urmează a avea loc preponderent �n şedinţă publică, dacă părţile nu convin altfel. �n cadrul acestei din urmă etape procesuale, părţile au posibilitatea să dezbată �n contradictoriu �mprejurările de fapt şi temeiurile de drept invocate de ele sau puse �n discuţie, din oficiu, de către instanţa de judecată.
�n materia probelor se propune realizarea unei unificări de reglementare, �n sensul de fi cuprinse �n noul Cod de procedură civilă nu numai prevederile referitoare la administrarea probelor, ci şi cele care privesc admisibilitatea acestora. Totodată, se propune păstrarea actualei proceduri a administrării probelor de către avocaţi, care, �n noul context legislativ, poate reprezenta, ca manifestare a dreptului de dispoziţie al părţilor, o alternativă la modalitatea clasică de administrare de către instanţă a probelor.
Au fost instituite unele reguli şi mecanisme procedurale pentru eficientizarea procedurii şi asigurarea soluţionării cu celeritate a procesului:
- se accentuează caracterul excepţional al am�nărilor pe care le poate acorda instanţa de judecată, fie prin �nvoiala părţilor, fie pentru lipsă de apărare, �nlătur�ndu-se, prin ansamblul soluţiilor legislative propuse, posibilitatea părţilor de a solicita şi obţine am�nări repetate nejustificate, care duc la �ncărcarea rolului instanţei şi afectarea serviciului public al justiţiei;
- s-a propus ca necompetenţa de ordine publică să nu poată fi invocată, at�t de părţi c�t şi de instanţa de judecată din oficiu, dec�t la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi exclusiv �n faţa primei instanţe; soluţia propusă dă expresie prevalenţei interesului �n soluţionarea cu celeritate a procesului, �n raport cu formalismul regulilor de competenţă, dar şi ideii de responsabilizare a părţilor pentru clarificarea, �n termen c�t mai scurt, a elementelor procesuale cu efect dirimant;
- norme riguroase privind strămutarea cauzelor şi recuzarea judecătorilor, instrumente procesuale folosite �n prezent cel mai adesea pentru tergiversarea proceselor;
- se propune o nouă concepţie privind termenul �n cunoştinţă, bazată pe responsabilizarea justiţiabilului pentru propriul proces, �n conformitate şi cu principiul disponibilităţii, care guvernează procesul civil. Se va da un sens mai larg noţiunii de termen �n cunoştinţă, astfel �nc�t să includă orice situaţie �n care se poate prezuma că partea a primit citaţia şi cunoaşte termenul.
Prin proiect se instituie o procedură specială, de sine-stătătoare, �ndreptată �mpotriva �ncălcării dreptului la soluţionarea procesului �ntr-un termen optim şi previzibil: contestaţia privind tergiversarea procesului. Potrivit noii proceduri, conforme cu deciziile C.E.D.O. care au sancţionat lipsa mijloacelor legale de a acţiona �n cazul depăşirii termenului rezonabil de soluţionare a cauzei, partea care consideră că pricina este tergiversată va putea solicita luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie �nlăturată.

Proiectul noului Cod de procedură civilă introduce noi reglementări cu caracter general referitoare la căile de atac, care includ enumerarea acestora, prevederea expresă a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi clasificarea lor �n căi ordinare şi căi extraordinare.
Apelul va răm�ne singura cale de atac ordinară cu caracter devolutiv, av�nd ca obiect, de regulă, controlul judecăţii asupra fondului cauzei.
Modificări de substanţă sunt propuse �n materia recursului, pentru ca acesta să fie, �ntr-adevăr, o cale extraordinară de atac, exercitată esenţialmente doar �n cazurile excepţionale �n care legalitatea a fost �nfr�ntă:
- potrivit noii reglementări, recursul urmăreşte să supună �naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, �n condiţiile legii, a conformităţii hotăr�rii atacate cu regulile de drept aplicabile �n concret, aceasta fiind una dintre modalităţile prin care se asigură o practică judiciară unitară la nivelul �ntregii ţări;
- competenţa de soluţionare a recursului va reveni, ca regulă, �naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind prevăzute expres hotăr�rile care pot fi atacate cu recurs, hotăr�rile sustrase recursului, precum şi un număr limitat de cazuri �n care recursul se va judeca de instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotăr�rea recurată;
- ca element de noutate, se propune ca redactarea cererii de recurs, precum şi exercitarea şi susţinerea recursului să se realizeze numai prin avocat sau consilier juridic;
- au fost reg�ndite motivele de exercitare a recursului, prin reducerea acestora şi impunerea unor condiţii stricte de exercitare, astfel �nc�t acestea să vizeze exclusiv legalitatea hotăr�rii şi nu chestiuni de fapt;
- s-a propus, de asemenea, reintroducerea procedurii de filtrare a recursurilor care sunt de competenţa �naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedură de natură să asigure controlul de legalitate al instanţei supreme numai �n cazuri temeinic justificate.

C�t priveşte mecanismele procedurale pentru asigurarea unei practici judiciare unitare, prin proiectul noului Cod de procedură civilă se propune modificarea substanţială a reglementării recursului �n interesul legii prin:
- lărgirea categoriei de persoane care pot sesiza �nalta Curte de Casaţie şi Justiţie (de exemplu, dob�ndesc calitate procesuală activă colegiul de conducere al �naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Avocatul Poporului),
- instituirea unor reglementări care detaliază procedura de soluţionare, cum ar fi desemnarea judecătorilor raportori şi obligativitatea consultării jurisprudenţei şi a doctrinei.
Totodată, prin proiectul noului Cod de procedură civilă se propune crearea unui nou mecanism pentru unificarea practicii judiciare care să contribuie, alături de recursul �n interesul legii, la transformarea jurisprudenţei rom�neşti �ntr-una predictibilă, care să răspundă aşteptărilor rezonabile ale justiţiabililor şi, totodată, să conducă la scurtarea procesului, prevenind parcurgerea tuturor căilor de atac.
Această procedură presupune, �n linii generale, solicitarea rezolvării de principiu a unei probleme de drept de care depinde soluţionarea unei cauze, problemă de drept care nu a fost dezlegată unitar �n practica instanţelor. Solicitarea se adresează �naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către judecătorul �nvestit cu soluţionarea cauzei �n ultimă instanţă, din oficiu sau la cererea părţilor. Pentru asigurarea eficacităţii acestui nou mecanism, decizia �naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va avea caracter obligatoriu at�t pentru instanţa ce a adresat solicitarea de dezlegare a problemei de drept, c�t şi pentru toate celelalte instanţe.

Scopul noii reglementări procesual-civile �n materia executării silite constă �n executarea promptă şi efectivă a titlurilor executorii obţinute �n cadrul procesului de fond ori, după caz, recunoscute ca atare de lege sau consfinţite de instanţa judecătorească, �n condiţiile respectării stricte a drepturilor procesuale ale părţilor, at�t ale creditorului şi debitorului, c�t şi ale oricărei alte persoane interesate.
Dintre principalele noutăţi legislative propuse prin proiectul noului Cod de procedură civilă �n materia executării silite sunt de amintit următoarele:
- instituirea caracterului de drept comun �n materia executărilor silite de orice fel a reglementărilor propuse �n proiectul noului Cod de procedură civilă;
- consacrarea, pentru prima dată �n dreptul nostru, �n mod expres, a regulii de principiu privind respectarea dreptului la un proces echitabil şi �n faza executării silite prin instituirea obligaţiei statului de a asigura executarea promptă şi efectivă a oricărui titlu executoriu, precum şi a răspunderii acestuia pentru repararea prejudiciului suferit din cauza ne�ndeplinirii obligaţiilor ce �i incumbă;
- consacrarea competenţei generale a executorului judecătoresc de a efectua executarea silită, �n scopul asigurării unei reglementări unitare şi uniforme �n materia executării silite a titlurilor executorii emise �n materia raporturilor civile şi a altor raporturi asimilate;
- delimitarea judicioasă a categoriilor de hotăr�ri - hotăr�ri definitive şi hotăr�ri executorii -, renunţ�ndu-se la categoria hotăr�rilor �irevocabile�, care pe plan european nu este cunoscută şi care este susceptibilă de confuzii �n practică, cre�nd dificultăţi �n stabilirea statutului unor hotăr�ri susceptibile de a fi atacate pe calea unei căi extraordinare de atac;
- tot ca o noutate absolută, �n considerarea dificultăţilor materiale şi personale de executare a titlurilor executorii av�nd ca obiect �ncredinţarea minorilor, stabilirea programului de vizitare a acestora şi alte măsuri de ocrotire privitoare la aceştia, au fost instituite reglementări privind executarea hotăr�rilor judecătoreşti referitoare la minori.
Proiectul noului Cod de procedură civilă realizează şi o sistematizare riguroasă a materiei executării silite, care ţine cont de cele două forme de executare, respectiv urmărirea silită indirectă asupra tuturor bunurilor debitorului, prin sechestrarea, poprirea şi v�nzarea lor, pe de o parte, şi executarea silită directă, prin predarea silită a bunurilor aparţin�nd creditorului, dar aflate �n m�inile debitorului, pe de altă parte .
Noul Cod de procedură civilă va cuprinde şi unele proceduri speciale reglementate actualmente �n alte acte normative, cum sunt: procedura punerii sub interdicţie, divorţul, procedura de declarare a morţii şi ordonanţa de plată, precum şi unele proceduri de mare importanţă practică, cum este procedura cauţiunii judiciare.
�n contextul modernizării procedurilor speciale �n scopul clarificării rapide şi eficiente a situaţiilor litigioase, cu titlu de noutate legislativă, noul Cod de procedură civilă cuprinde şi trei noi proceduri speciale: evacuarea din imobilele deţinute sau ocupate fără drept, procedura privitoare la �nscrierea drepturilor dob�ndite �n temeiul uzucapiunii şi procedura cu privire la cererile de valoare redusă.

6. Componenţa nominală a comisiei

Conform Ordinelor ministrului justiţiei nr. 829/C/24.03.2006 şi, respectiv nr. 1259/C/18.05.2007, Comisia pentru elaborarea noului Cod de procedură civilă are următoarea componenţă:
- dna. Katalin Barbara Kibedi, consilier al ministrului justiţiei, fost secretar de stat �n cadrul Ministerului Justiţiei;
- dl. prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu;
- dl. prof. univ. dr. Gabriel Boroi,
- dl. conf. univ. dr. Flavius-Antoniu Baias;
- dl. conf. univ. dr. Marian Nicolae;
- dna. judecător dr. Mihaela Tăb�rcă;
- dl. judecător Valentin Mitea;
- dl. judecător Iulian G�lcă;
- dl. prof. univ. dr. Nicolae Turcu.

Secretariatul tehnic al Comisiei pentru elaborarea noului Cod de procedură civilă a fost asigurat de următorii reprezentanţi ai Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare din cadrul Ministerului Justiţiei:
- dna. Alina Rădoi, director al Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare
- dna. Claudia Roşianu, director adjunct al Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare;
- dna. Violeta Belegante, şef serviciu drept privat �n cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare;
- dna. Cristina Irimia, judecător detaşat;
- dl. Emil Raba, consilier juridic;
- dna. Anda Mitu, consilier juridic;
- dna. Ileana Petre, consilier juridic;
- dl. Decebal Adrian Ghinoiu, consilier juridic;
- dl. George Bădin-Miclăuş, consilier juridic;
- dna. Alina Tudorică, consilier juridic;
- dna. Honoria Dumitrescu, consilier juridic.