Institutiile europene in Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona nu schimba fundamental structura institutionala a Uniunii, care se va baza, in continuare, pe triunghiul Parlament, Consiliu, Comisie.

Cu toate acesta, Tratatul introduce cateva elemente noi menite sa amelioreze eficienta, coerenta si transparenta institutiilor, astfel incat acesta sa poata raspunde mai bine exigentelor cetatenilor europeni.
De acum inainte vor exista fapte institutii:Parlamentul European, Consiliul european, Consiliul, Comisia Europeana, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, Banca Centrala Europeana si Curtea de Conturi . Ce schimbari aduce Tratatul de la Lisabona?

Parlamentul European
Parlamentul European ii reprezinta pe cetatenii statelor membre. Tratatul de la Lisabona sporeste competentele acestuia la nivel legislativ, bugetar si in materie de aprobare a acordurilor internationale. De asemenea, Tratatul modifica si structura Parlamentului:numarul deputatilor europeni nu va depasi 751 (750 plus presedintele), iar repartizarea locurilor pe state membre se va face dupa principiul proportionalitatii degresive. Altfel spus, deputatii din tarile cu cei mai multi locuitori vor reprezenta un numar mai mare de cetateni decat deputatii din tarile cel mai putin populate. Tratatul mai precizeaza ca fiecare stat membru va fi reprezentat in Parlament de minim 6 deputati si de maxim 96.

Consiliul european
Consiliul european, care are misiunea de a impulsiona elaborarea politicilor, devine, la randul sau, o institutie a Uniunii, fara a primi insa noi atributii . Este creat totusi un nou post,cel de Presedinte al Consiliul european . Acesta este ales de Consiliul european pentru un mandat de doi ani si jumatate si va avea rolul de a asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului european si de a gasi soluții care sa conduca la obtinerea consensului. Presedintele Consiliului european nu poate ocupa alte funcții la nivel national.

Consiliul
Consiliul reprezinta guvernele statelor membre. Rolul sau ramane in mare masura neschimbat. Consiliul va continua sa imparta prerogativele legislative si bugetare cu Parlamentul si isi va mentine rolul central in materie de politica externa si de securitate comuna (PESC) si de coordonare a politicilor economice.
Schimbarea esentiala adusa de Tratatul de la Lisabona se refera la procesul de decizie . In primul rand, Consiliul va decide cu majoritate calificata, cu exceptia cazurilor in care tratatele prevad o alta procedura, cum ar fi votul in unanimitate. In practica, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, votul cu majoritate calificata va fi extins la numeroase domenii de actiune (de exemplu, imigrarea sau cultura).
Ulterior, introducerea, in 2014, a votului cu dubla majoritate al statelor membre ale UE (55%) si al populatiei (65%), care reflecta dubla legitimitate a Uniunii, va conduce la consolidarea transparentei si eficientei. Noua modalitate de calcul va fi completata de un mecanism similar �compromisului de la Ioannina�, care ar trebui sa permita unui numar mic de state membre (apropiate de minoritatea de blocare) sa-si manifeste opozitia fata de o decizie . Intr-o asemenea situație, Consiliul trebuie sa faca tot ce-i va sta in putinta pentru a obtine, intr-un interval de timp rezonabil, o solutie satisfacatoare pentru ambele parti.

Comisia Europeana
Principala misiune a Comisiei Europene este sa promoveze interesul general european. Tratatul de la Lisabona aduce schimbari la nivelul structurii acesteia. Potrivit principiului rotatiei egale intre statele membre, incepand din 2014, colegiul va fi format dintr-un numar de comisari egal cu doua treimi din numarul statelor membre (adica 18, in cazul unei Uniuni cu 27 de tari). Numarul membrilor Comisiei va putea fi modificat de Consiliul european cu unanimitate de voturi.
Alta schimbare importanta:Tratatul de la Lisabona introduce o legatura directa intre rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European si alegerea candidatului la presedintia Comisiei.
De asemenea, trebuie mentionat ca rolul presedintelui Comisiei va fi consolidat, din moment ce acesta ii va putea obliga pe membrii colegiului sa demisioneze.

Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate si vicepresedinte al Comisiei
Infiintarea postului de Inalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate este una dintre inovatiile institutionale majore ale Tratatului de la Lisabona. In consecinta, coerenta actiunii externe a Uniunii ar trebui sa fie ameliorata.
Acest Inalt Reprezentant va avea o dubla misiune:pe de o parte, va fi imputernicitul Consiliului pentru politica externa si de securitate comuna (PESC) iar pe de alta parte, va fi vicepresedinte al Comisiei pentru relatii externe. Responsabil pentru elaborarea politicii externe si a politicii de aparare comuna, va prezida si Consiliul �Afaceri externe�. In plus, va reprezenta Uniunea pe scena internationala in domeniul PESC si va fi asistat de un serviciu european pentru actiune externa, format din functionari ai Consiliului, Comisiei si serviciilor diplomatice nationale.

Celelalte institutii
Dispozitiile tratatelor actuale referitoare la Banca Centrala Europeana (BCE) si la Curtea de Conturi nu au suferit schimbari notabile. In ceea ce priveste Curtea de Justitie a Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona extinde domeniul de interventie al acesteia, mai ales in materie de cooperare penala si politieneasca si introduce cateva modificari procedurale.

Parlamentele nationale
Tratatul de la Lisabona recunoaste si consolideaza rolul parlamentelor nationale care, desi nu fac parte din cadrul institutional al Uniunii, joaca un rol important in functionarea acesteia.