Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » CEDO. Justitie Europeana » Restrictiile impuse de Ungaria finantarii organizatiilor civile de catre persoane stabilite in afara acestui stat membru nu sunt conforme cu dreptul Uniunii

Restrictiile impuse de Ungaria finantarii organizatiilor civile de catre persoane stabilite in afara acestui stat membru nu sunt conforme cu dreptul Uniunii

  Publicat: 19 Jun 2020       182 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: CEDO. Justitie Europeana  


Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
In Hotararea Comisia/Ungaria (Transparenta asociativa) (C-78/18), pronuntata la 18 iunie 2020, Marea Camera a Curtii a admis actiunea in constatarea neindeplinirii obligatiilor introdusa de Comisia Europeana impotriva acestui stat membru.


Acest termen acopera atat obligatiile de non-concurenta cat si impunerea de cote de cumparare.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Art. 87 TCE (versiunea consolidata) stipuleaza ca, exceptand situatiile expres prevazute in Tratat, orice fel de ajutor acordat de catre un stat membru, sau prin intermediul resurselor statului, este incompatibil cu Piata Interna comunitara daca distorsioneaza concurenta favorizand unele intreprinderi sau productia anumitor bunuri si afecteaza comertul intre statele membre.
Conform art. 323 Cod Penal, fapta de a se asocia sau de a initia constituirea unei asocieri in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prag electoral - procentajul minim din voturile valabil exprimate separat pentru Camera Deputatilor si Senat sau numarul minim de colegii uninominale in care se situeaza pe primul loc in ordinea numarului de voturi valabil exprimate,
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Sunt subiectele derivate ale dreptului international, titulare de drepturi si obligatii in conformitate cu normele internationale, instituite de state prin acorduri incheiate intre ele.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Document adoptat de catre Consiliul European la 9 decembrie 1989, prin care sunt fixate o serie de exigente minimale in planul dimensiunii sociale a Pietei Interne comunitare, pentru a corecta faptul ca aceasta era axata in principal pe dimensiunea economica a dezvoltarii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Art. 87 TCE (versiunea consolidata) stipuleaza ca, exceptand situatiile expres prevazute in Tratat, orice fel de ajutor acordat de catre un stat membru, sau prin intermediul resurselor statului, este incompatibil cu Piata Interna comunitara daca distorsioneaza concurenta favorizand unele intreprinderi sau productia anumitor bunuri si afecteaza comertul intre statele membre.
In categoria activelor circulante, post ce se refera la creantele salariale, sociale si fiscale determinate
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Puterile publice existente in stat.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Legea 8 din 1996. Prin difuzare, in sensul legii 8/1996, se intelege distribuirea catre public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
Document adoptat de catre Consiliul European la 9 decembrie 1989, prin care sunt fixate o serie de exigente minimale in planul dimensiunii sociale a Pietei Interne comunitare, pentru a corecta faptul ca aceasta era axata in principal pe dimensiunea economica a dezvoltarii.
Document adoptat de catre Consiliul European la 9 decembrie 1989, prin care sunt fixate o serie de exigente minimale in planul dimensiunii sociale a Pietei Interne comunitare, pentru a corecta faptul ca aceasta era axata in principal pe dimensiunea economica a dezvoltarii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Curtea a constatat ca, prin impunerea unor obligatii de inregistrare, de declarare si de publicitate anumitor categorii de organizatii ale societatii civile care beneficiaza in mod direct sau indirect de un ajutor strain care depaseste un anumit prag si prin faptul ca a prevazut posibilitatea de a aplica sanctiuni organizatiilor care nu respecta aceste obligatii, Ungaria a introdus restrictii discriminatorii si nejustificate atat in privinta organizatiilor in cauza, cat si a persoanelor care le acorda un asemenea ajutor . Aceste restrictii sunt contrare obligatiilor care revin statelor membre in temeiul libertatii de circulatie a capitalurilor prevazute la articolul 63 TFUE, precum si al articolelor 7, 8 si 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumita in continuare ``carta``), referitoare la dreptul la respectarea vietii private si de familie, la dreptul la protectia datelor cu caracter personal si la dreptul la libertatea de asociere .


In anul 2017, Ungaria a adoptat o lege prezentata ca urmarind sa asigure transparenta organizatiilor civile care primesc donatii provenind din strainatate (denumita in continuare ``Legea privind transparenta``)1 .


Potrivit acestei legi, aceste organizatii trebuie sa se inregistreze la instantele maghiare ca ``organizatii care primesc ajutor din strainatate``, atunci cand cuantumul donatiilor pe care le-au primit provenite din alte state membre sau din tari terte intr-un an depaseste un anumit prag . La momentul inregistrarii, acestea trebuie sa indice de asemenea, printre altele, numele donatorilor al caror ajutor a atins sau a depasit suma de 500 000 de forinti maghiari (HUF) (aproximativ 1 400 de euro) si cuantumul exact al ajutorului. Aceasta informatie este publicata ulterior pe o platforma electronica publica accesibila gratuit. In plus, organizatiile civile vizate trebuie sa mentioneze, pe pagina lor de acces la internet si in toate publicatiile lor, ca sunt o ``organizatie care primeste ajutor din strainatate``.


Comisia a introdus o actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor la Curtea de Justitie impotriva Ungariei, considerand ca legea mentionata incalca atat TFUE, cat si carta . Inainte de a examina cauza pe fond, Curtea, pronuntandu-se cu privire la exceptia de inadmisibilitate ridicata de Ungaria, a amintit ca faptul ca Comisia supune o procedura precontencioasa unor termene scurte nu este, in sine, susceptibil sa determine inadmisibilitatea actiunii ulterioare in constatarea neindeplinirii obligatiilor. Astfel, o asemenea inadmisibilitate nu se impune decat in cazul in care comportamentul Comisiei a facut mai dificila combaterea motivelor acestei institutii de catre statul membru vizat si a incalcat astfel dreptul la aparare, ceea ce nu a fost dovedit in speta.


Cu privire la fond, Curtea a statuat, cu titlu introductiv, ca Ungaria nu era indreptatita sa reproseze Comisiei ca nu a prezentat probe cu privire la efectele practice ale Legii privind transparenta privind transparenta organizatiilor care primesc ajutor din strainatate).


asupra libertatii de circulatie garantate la articolul 63 TFUE. Astfel, existenta unei neindepliniri a obligatiilor poate fi dovedita, in cazul in care aceasta isi are originea in adoptarea unei masuri legislative sau administrative ale carei existenta si aplicare nu sunt contestate, prin intermediul unei analize juridice a dispozitiilor acestei masuri .


Examinand in continuare temeinicia motivelor Comisiei, Curtea a constatat, in primul rand, ca operatiunile care sunt acoperite de Legea privind transparenta intra sub incidenta notiunii de ``circulatie a capitalurilor`` care figureaza la articolul 63 alineatul (1) TFUE si ca legea in discutie constituie o masura restrictiva, de natura discriminatorie. Astfel, aceasta instituie o diferenta de tratament intre circulatia nationala si transfrontaliera a capitalurilor, care nu se explica prin nicio diferenta obiectiva intre situatiile in cauza si care este de natura sa descurajeze persoanele fizice sau juridice stabilite in alte state membre sau in tari terte sa acorde un ajutor financiar organizatiilor respective.


In special, Legea privind transparenta este aplicabila, in mod specific si exclusiv, asociatiilor si fundatiilor care primesc ajutoare financiare provenind din alte state membre sau din tari terte, pe care le individualizeaza impunandu-le sa se declare, sa se inregistreze si sa se prezinte in mod sistematic publicului sub denumirea de ``organizatie care primeste ajutor din strainatate``, in caz contrar aplicandu-se sanctiuni care pot merge pana la dizolvarea lor. In plus, masurile pe care le prevede sunt de natura sa creeze un climat de neincredere in privinta acestor asociatii si fundatii. Divulgarea publica a unor informatii privind persoane stabilite in alte state membre sau in tari terte care acorda ajutoare financiare acelorasi asociatii si fundatii este, pe de alta parte, de natura sa le descurajeze sa furnizeze asemenea ajutoare.


In consecinta, obligatiile de inregistrare, de declarare si de publicitate, precum si sanctiunile prevazute de Legea privind transparenta constituie, avute in vedere impreuna, o restrictie privind libertatea de circulatie a capitalurilor, interzisa de articolul 63 TFUE. In ceea ce priveste eventuala justificare a acestei restrictii, Curtea subliniaza ca obiectivul care consta in sporirea transparentei finantarii asociative poate fi considerat un motiv imperativ de interes general. Astfel, anumite organizatii ale societatii civile sunt susceptibile, avand in vedere scopurile pe care le urmaresc si mijloacele de care dispun, sa aiba o influenta importanta asupra vietii publice si a dezbaterii publice, care justifica supunerea finantarii lor unor masuri destinate sa asigure transparenta acesteia, in special atunci cand ea isi are originea in tari terte fata de Uniune. Cu toate acestea, in speta, Ungaria nu a demonstrat motivul pentru care obiectivul sporirii transparentei finantarii asociative pe care il invoca ar justifica masurile instituite prin Legea privind transparenta.


In special, acestea se aplica in mod nediferentiat in privinta oricarui ajutor financiar strain care depaseste un anumit prag si tuturor organizatiilor care intra in domeniul de aplicare al acestei legi, in loc sa le vizeze pe cele care sunt in mod real susceptibile sa aiba o influenta importanta asupra vietii publice si a dezbaterii publice. In ceea ce priveste motivele de ordine publica si de siguranta publica mentionate la articolul 65 alineatul (1) litera (b) TFUE, Curtea a amintit ca asemenea motive pot fi invocate intr-un anumit domeniu in masura in care legiuitorul Uniunii nu a efectuat o armonizare completa a masurilor care urmaresc sa le asigure protectia si ca ele inglobeaza in special combaterea spalarii banilor, a finantarii terorismului si a criminalitatii organizate. Totusi, aceste motive nu sunt admisibile decat in prezenta unei amenintari reale, actuale si suficient de grave, care afecteaza un interes fundamental al societatii. Or, in speta, Ungaria nu a prezentat niciun argument de natura sa dovedeasca in mod concret o asemenea amenintare. Legea privind transparenta se intemeiaza mai curand pe o prezumtie de principiu si nediferentiata potrivit careia orice finantare straina a organizatiilor civile ar fi intrinsec suspecta.


Curtea a concluzionat ca restrictiile care decurg din Legea privind transparenta nu erau justificate si, prin urmare, ca Ungaria nu si-a indeplinit obligatiile care ii revin in temeiul articolului 63 TFUE.


In al doilea rand, Curtea a examinat daca dispozitiile Legii privind transparenta erau conforme cu articolele 7, 8 si 12 din carta, cu care trebuie sa fie conforma o masura nationala atunci cand statul membru care este autorul acestei masuri intentioneaza sa justifice restrictia pe care o contine prin un motiv imperativ de interes general sau prin un motiv mentionat de TFUE.


In ceea ce priveste, mai intai, dreptul la libertatea de asociere, consacrat la articolul 12 alineatul (1) din carta, Curtea a subliniat ca acesta constituie unul dintre fundamentele esentiale ale unei societati democratice si pluraliste, intrucat permite cetatenilor sa actioneze in mod colectiv in domenii de interes comun si sa contribuie astfel la buna functionare a vietii publice. In speta, Curtea a constatat ca masurile prevazute de Legea privind transparenta limitau acest drept, intrucat faceau in mod semnificativ mai dificile, in mai multe privinte, actiunea si functionarea asociatiilor care intra sub incidenta acestei legi.


In ceea ce priveste, in continuare, dreptul la respectarea vietii private si de familie, consacrat la articolul 7 din carta, Curtea a amintit ca acesta obliga autoritatile publice sa se abtina de la orice ingerinta nejustificata in viata persoanelor.


In speta, aceasta a aratat ca obligatiile de declarare si de publicitate prevazute de Legea privind transparenta limitau acest drept . In ceea ce priveste dreptul la protectia datelor cu caracter personal consacrat la articolul 8 alineatul (1) din carta, care este legat, intr-o anumita masura, de dreptul la respectarea vietii private si de familie, Curtea a amintit ca acesta se opune ca informatiile referitoare la persoane fizice identificate sau identificabile sa fie difuzate unor terti, indiferent daca este vorba despre autoritati publice sau despre public in general, cu exceptia cazului in care aceasta difuzare intervine in temeiul unei prelucrari corecte care indeplineste cerintele prevazute la articolul 8 alineatul (2) din carta .


In afara acestei ipoteze, o asemenea difuzare, care constituie o prelucrare a datelor cu caracter personal, trebuie, asadar, sa se considere ca limiteaza dreptul la protectia datelor cu caracter personal garantat la articolul 8 alineatul (1) din carta . Or, in speta, Legea privind transparenta prevede divulgarea datelor cu caracter personal, iar Ungaria nu a sustinut ca aceasta se inscria in cadrul unei prelucrari care sa raspunda cerintelor mentionate mai sus.


In sfarsit, indreptandu-si atentia spre problema eventualei justificari a limitarilor aduse drepturilor fundamentale, Curtea a aratat ca dispozitiile Legii privind transparenta nu se puteau justifica, astfel cum decurgea din analiza efectuata deja in lumina TFUE, prin niciunul dintre obiectivele de interes general invocate de Ungaria.


Hotararea in cauza C-78/18 Comisia/Ungaria


1 A kA¼lfA¶ldrA‘l tA¡mogatott szervezetek A¡tlA¡thatosA¡gA¡rol szolo 2017. A©vi LXXVI. tA¶rvA©ny (Legea nr. LXXVI din 2017





Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Carantina nelegala. Ordonanta presedintiala privind incetarea de indata a masurii carantinarii institutionalizate
Pronuntaţă de: Judecatoria BAIA MARE - SENTINTA CIVILA NR. 3787- Sedinta publica din 18 iunie 2020

Mandatul dat in calitate de asociat unic si administrator al societatii, care vizeaza intreaga activitate comerciala a societatii are natura comercia
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2003 din 7 noiembrie 2019

Conflict de interese. Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 69/RC din 20 februarie 2020



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG privind unele masuri pentru implementarea proiectelor cu finantare din fonduri europene in vederea evitarii riscului de dezangajare pentru perioad
Ordonanta de urgenta nr. 101/2020 privind unele masuri pentru implementarea proiectelor cu finantare ...

Legea nr. 87/2020 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
Legea nr. 87/2020 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 ...

OUG 99/2020 privind unele masuri fiscale, modificarea unor acte normative si prorogarea unor termene
Ordonanta de urgenta nr. 99/2020 privind unele masuri fiscale, modificarea unor acte normative si pr ...