Agentii F.B.I. pe urmele unui �CRUCIAT IMPOTRIVA CIVILIZATIEI�

Evenimente teribile sau stranii, suferinte acute derivate din abuzuri, abandon, dispret sau marginalizare, pot provoca o grava scindare a personalitatii, asociata cu alienare, deviatii in lant, vendete sadice impotriva unor inamici personali sau chiar a intregii umanitati.

In tipologia razbunatorilor dedublati, cu suflet plin de rani necicatrizate poate fi inclus, cu siguranta "iconfundabilul" Theodore Kaczynski. Fost profesor de matematici, la Universitatea din California, acesta a decis s-o rupa violent cu civilizatia. In 1970, "omul de stiinta" a optat pentru conditia de "lup singuratic", refugiindu-se la o cabana in munti (Montana). De acolo, a declansat o adevarata "cruciada impotriva tehnologiei", exprimata in acte teroriste de mare gravitate. Intre anii 1975 si 1995, el a plasat 16 bombe, in locuri vulnerabile, vizand tinte precise. Efectele? Trei persoane au fost ucise, iar alte 28, ranite grav. Asa se face ca fostul matematician, reprofilat in asasin, a devenit, la acea vreme, omul cel mai cautat din America si teroristul cel mai periculos din lume. De optiune rousseauista, Kaczynski a inceput sa pledeze pentru regresiunea la "viata salbatica", ruperea "contractului social" si subminarea sistematica a societatii industriale moderne.
"Progresul ne va distruge pe toti" - profetiza sumbru asasinul, sustinand ca, prin acte de terorism, va atrage atentia marilor corporatii si personalitati. Ani la rand, un grup special al F.B.I. a interogat peste 10.000 de suspecti si a cheltuit 50 milioane de dolari, in incercarea, mult timp esuata, de a-l captura. Fortati de imprejurari, agentii federali au admis faptul ca teroristul era expert in manipularea explozivilor si avea un indice de inteligenta de invidiat.


Bombe, in campusuri universitare

Primul dispozitiv - bomba (o cutie de tigari in care au fost plasate detonatoare si alte "accesorii" periculoase) a fost descoperit, la 25 mai 1978, in Parcarea Universitatii din Illinois (Chicago). Destinata, initial, unui profesor de la Institutul Politehnic, bomba artizanala a fost reexpediata catre Universitatea din Northwestern, unde a explodat, ranind grav un gardian din campus. Un an mai tarziu, la 9 mai 1979, al doilea dispozitiv a explodat la Universitatea Northwestern, sfartecand trupul unui student.

Pachet exploziv expediat �par avion�

In ziua de 15 noiembrie 1979, amplasarea altei incarcaturi explozive, intr-un Boeing 727 (zbor comercial intre Chicago si Washington) a determinat F.B.I. sa ia in serios lucrurile si sa accelereze investigatiile. In acest caz, bomba a fost activata cu un barometru de camera adaptat pentru a functiona ca altimetru. Cand Boeing - ul a ajuns la inaltimea de 35.000 de picioare, dispozitivul completat printr-un circuit electric, a aprins masa de pulbere. Un fum dens a umplut avionul. Pasagerii horcaiau, se sufocau, nu puteau sa respire... Curand, fumul a ajuns in cabina pilotilor. Membrii echipajului si-au pus mastile de oxigen pe figura si au inceput sa se pregateasca de aterizare fortata pe Dulles International Airport din Virginia. Dupa aterizare, pilotii si pasagerii au fost evacuati rapid prin iesirea de urgenta, iar 12 dintre acestia au fost imediat spitalizati. Motivul?! Starea lor era extrem de critica, intrucat, inhalasera prea mult fum. Vrand sa detecteze sursa exploziei, specialistii au descoperit bomba artizanala, intr-o cutie de lemn. Aceasta fusese trimisa, "par avion", de la Chicago. Mai mult ca sigur, expeditorul nu a stiut exact cu ce cursa aeriana va "calatori" pachetul "sau" exploziv. In consecinta, autoritatile au conchis ca tinta nu a fost exclusiv American Airlines. Politistii federali au continuat, in ritm alert, investigatiile, pentru a-l localiza pe "jucatorul letal." Noua conjunctura nu l-a oprit, insa, pe Kaczynski sa atace din nou. El a trimis o "scrisoare - bomba" presedintelui United Airlines, Perci Wood. In ziua de 10 iunie 1980, destinatarul a deschis misiva si s-a ales cu rani grave. Atentatul asupra lui Wood, i-a determinat pe ofiterii F.B.I. sa-l numeasca pe Kaczynski, "Unabomber" (particula "un" provine de la University si de la United Airlines care au fost tintele initiale ale atacurilor sale). Cea de-a cincea bomba a fost plasata, in ziua de 8 noiembrie 1981, intr-o sala a Universitatii Comerciale din Utah. Din fericire, de asta data, nimeni nu a fost ranit. Cinci luni mai tarziu, in mai 1982, o noua bomba artizanala i-a provocat leziuni severe unui academician al Universitatii Vanderbilt din Nashville. Pe 2 iunie 1982, "Unabomber" a strecurat o alta incarcatura exploziva in Universitatea din California. Era vacanta, si un profesor de electronica a avut nesansa de a descoperi pachetul, intr-o cafenea a Departamentului de Inginerie din Campusul Berkley. Brusc, bucati din "fata si maini" i s-au imprastiat in aer ! Universitarul a avut proasta inspiratie de a confunda ambalajul, cu cel al unui instrument de masura . Trei ani mai tarziu, Kaczynski a atacat, din nou, Boeing Corporation, punand un "pachet - bomba" in sala ordinatoarelor. Studentului in matematici care a deschis coletul suspect i-a zburat, pe loc, un deget! In mai putin de o luna, la 13 iunie 1985, Boeing Corporation a fost atacat, pentru a doua oara. "Solitarul revoltat impotriva civilizatiei" a pus bomba in Biroul Companiei Aeriene din Washington. Din fericire, aceasta a fost interceptata, inainte de a provoca noi victime. Mai putin norocos a fost asistentul unui profesor de la Universitatea din Michigan. La 15 noiembrie, acesta a deschis pachetul destinat profesorului sau si s-a ales cu rani grave.
In ziua de 11 decembrie 1985, urmatoarea bomba a fost disimulata sub o scandura si plasata intr-un Parking din California, in apropierea unui magazin de calculatoare. Insarcinatul cu vanzarile a descoperit si declansat involuntar bomba, iar aceasta l-a ucis. Un nou atac, tot la un magazin de ordinatoare, a avut loc, in Salt Lake City, la 20 februarie 1987. De asta data, a fost ranit tot un angajat al magazinului. Casiera le-a declarat politistilolr ca a vazut un barbat ciudat, imbacat in ehipament de munte, misunand prin imprejurimi. A fost pentru prima oara, cand F.B.I. s-a apropiat de terorist. Expertii Politiei Federale au evaluat motivatia ucigasului si au conchis ca , frustrari repetate, l-au impins pe "Unabomber" sa se razbune pe simboluri tehnologice si pe oamenii care se identificau cu acestea. Agentii F.B.I il considerau un "nebun solitar" care actiona ghidat de ura neimpacata. Dupa mai multi ani de investigatii esuate, Grupul Special de Operatii al F.B.I., insarcinat cu rezolvarea cazului, a fost temporar dizolvat. A urmat o perioada de ... acalmie, apoi "Unabomber" a plasat doua noi incarcaturi explozive. Prima, introdusa si uitata in Universitatea din California, a ranit grav un specialist in genetica. O noua incarcatura distrugatoare, plasata, doua zile mai tarziu, la Universitatea din Yale, a provocat ranirea grava a cunoscutului programator David Gelernter.

Mesajul anarhistilor din �Freedom Club�

In acea epoca, "Unabomber" a trimis un comunicat la redactia ziarului New York Times, explicand ca autorul bombelor era "Freedom Club" ("Clubul Libertatii"), frecventat de anarhisti antitehnologie si anticivilizatie. Urgent, s-a reconstituit Grupul Special de Operatiuni al F.B.I., insarcinat sa-l captureze pe terorist, dar acesta nu a putut face nimic pentru a-i salva viata lui Thomas Moser, director al Agentiei de Publicitate "Burson Morsteller, care a luptat sa repare imaginea sifonata a Companiei Exxon, dupa catastrofa de mediu generata de Exxon Valdez. Plasata la usa casei directorului Exxon, la 10 decembrie 1994, bomba i-a explodat acestuia in cap. La 24 aprilie 1995, Kaczynski a ajuns la sediul Societatii Forestiere din California. Bomba, pusa aici, era adresata fostului director al Societatii, William Denison, dar "benficiarul" real a fost succesorul sau. Acesta a murit in explozie. A fost ultima actiune a lui "Unabomber". Doua zile mai tarziu, pe 26 aprilie 1995, "Freedom Club" a trimis o scrisoare catre redactorul sef al ziarului New York Times. Crezand ca este vorba de o alta bomba, personalul ziarului nu a deschis scrisoarea, ci au inmanat-o "intacta" agentilor F.B.I. In realitate, plicul continea doar un inofensiv manifest. "Unabomber" a promis solemn ca nu va mai comite alte atentate teroriste, daca manifestul "Freedom Club", titrat "Societatea industriala si viitorul ei" va fi publicat. Redactorii New York Times s-au conformat si au publicat manifestul.

�Tradat� de propriul frate, pentru o recompensa de un milion de dolari

Arestarea lui Kaczynski a fost mai mult o problema de noroc, pentru F.B.I. Fratele atentatorului, David Kaczynski l-a "turnat" pur si simplu, pentru a incasa recompensa de un milion de dolari. Altruist, intr-o oarecare masura, acesta a dat rudelor victimelor jumatate din "pretul tradarii". Inainte de acest deznodamant, David a incercat de mai multe ori sa imite exemplul fratelui sau. El a fost chiar pe punctul de a-si construi o cabana in munti si de a �o rupe� cu viata civilizata. Dupa o vreme, insa, a abandonat aceasta idee excentrica. In timpul procesului, Kaczynski si-a respins avocatii, intrucat, acestia au incecat sa-si construiasca apararea pe ideea bolii psihice. Kaczynski a cerut ca Tony Serra, un avocat celebru care a aparat cu succes cateva grupuri radicale, sa-i preia cazul . Tony Serra a acceptat cu placere solicitarea atentatorului, si s-a aratat dispus sa-l apere gratuit, dar judecatorul a respins schimbarea avocatului. In final, Kaczynski a fost condamnat la "de patru ori inchisoare pe viata". Recluziunea teroristului periculos, intr-o inchisoare de maxima siguranta, a pus capat unei serii de atentate teroriste savarsite de-a lungul a 18 ani si care l-au transformat , "illo tempore", in omul cel mai cautat din SUA. si de pe planeta.