Obiectul transmisiunii mostenirii

Prin transmisiune succesorala se intelege transmiterea catre uneia sau mai multor persoane in viata, in intregime sau in parte, a patrimoniului unei persoane fizice care a decedat.

Patrimoniul succesoral este compus din :

- activul mostenirii adica totalitatea drepturilor patrimoniale ale de cujusului,

- pasivul mostenirii adica obligatiile patrimoniale ale de cujusului.

In activul succesoral nu intra drepturile personale nepatrimoniale decat in mod exceptional in cazurile si in limitele prevazute de lege (de exemplu potrivit art. 11 din Legea 8 /1996 ). De asemenea nu intra in activul succesoral drepturile patrimoniale cu caracter viager sau cele nascute intuitu personae care se sting la moartea titularului.

In pasivul succesoral intra datoriile si sarcinile mostenirii (art. 774 Codul civil). Izvorul datoriilor ce se transmit poate fi contractual, delictual sau quasidelictual. Nu reprezinta datorii succesorale obligatiile legate de o calitate personala a defunctului sau care au fost contractuate intuitu personae. Tot in pasivul succesiunii intra si sarcinile acesteia adica obligatiile privitoare la mostenire care se nasc dupa decesul celui care lasa succesiunea in persoana mostenitorilor acestuia. Unele din aceste sarcini sunt impuse prin vointa defunctului (legate cu titlu particular avand ca obiect sume de bani sau alte bunuri generice de exemplu) sau independent de vointa acestuia, ele revenind succesiunii(de exemplu cheltuielile ocazionate de inmormantare sau cele facute cu inventarierea, conservarea, administrarea sau lichidarea mostenirii)

Transmisiunea activului succesoral

Transmisiunea activului poate fi universala cu titlu universal sau cu titlu particular.

•  Transmisiunea universala are ca obiect patrimoniul succesoral titularii dreptului fiind mostenitorii cu vocatie succesorala (mostenitori legali si legatari universali)

•  Transmisiunea cu titlu universal are ca obiect o cota parte din mostenire titularul dreptului avand vocatie limitata (legatar cu titlu universal)

•  Transmisiunea cu titlu particular are ca obiect unul sau mai multe bunuri determinate sau determinabile ( ut singuli ) iar titular este legatarul cu titlu particular

>Transmisiunea pasivului succesoral

Mostenitorii obligati sa suporte pasivul mostenirii adica datoriile si sarcinile acesteia sunt mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal, adica mostenitorii cu vocatie universala la succesiune. Prin urmare legatarii cu titlu particular nu sunt tinuti de pasivul mostenirii decat in anumite situatii prevazute de lege(testatorul le impune o anumita sarcina, legatul are ca obiect un bun imobil ipotecat de defunct, bunurile succesiunii nu sunt suficiente pentru plata datoriilor succesorale, sau in masa mostenirii nu se mai gasesc alte bunuri decat cel legat)

Pasivul succesoral se divide de drept intre mostenitorii universali si cu titlu universal proportionali cu partile ereditare. Acestia au obligatia de a plati proportional cu partea ce i se cuvine fiecaruia. Raspunderea mostenitorilor legali difera dupa cum au acceptat pur si simplu cand raspund si cu bunurile din patrimoniul propriu ( ultra vires hereditas ) sau sub beneficiu de inventar cand raspund doar in limitele patrimoniului mostenit( intra vires hereditas ). Daca unii mostenitori accepta sub beneficiu de inventar in timp ce altii accepta pur si simplu criteriul de stabilire a proportiei in care suporta fiecare mostenitor pasivul succesoral ramine acelasi.

In ce priveste pe legatarii universali sau cu titlu universal acestia raspund numai cu bunurile dobandite prin mostenire cu conditia intocmirii unui inventar al acelor bunuri pentru a se evita astfel confuziunea cu patrimoniul propriu.

Diviziunea pasivului succesoral operand de drept, creditorii sunt obligati sa urmareasca pe fiecare debitor in parte, suportand astfel insolvabilitatea unuia sau unora dintre acestia. Acest principiu comporta si unele exceptii : cand obligatia are ca obiect un bun individual determinat mostenitorul posesor fiind actionat singur, daca unul din mostenitori este insarcinat singur prin titlu cu exercitarea obligatiilor, daca obligatia este indivizibila natural sau conventional si in fine in cazul in care datoria este garantata cu o ipoteca .

Atunci cand un comostenitor a platit din datoriile si sarcinile succesiunii mai mult decat partea sa acesta se poate intoarce impotriva celorlalti comostenitori cu actiune in regres .

Separatia de patrimonii. In cazul in care exista indoieli cu privire la solvabilitatea patrimoniul succesoral mostenitorii au posibilitatea acceptarii sub beneficiu de inventar. In mod simetric legea acorda beneficiul separatiei de patrimonii si creditorilor succesiunii inclusiv legatarilor cu titlu particular(art. 781 si 1743 Cod civil).

Separatia de patrimonii constituie prin urmare un privilegiu acordat de lege creditorilor succesiunii si legatarilor particulari prin care acestia obtin delimitarea bunurilor succesorale de bunurile personale ale mostenitorului in vederea indestularii acestuia cu preferinta fata de creditorii personali ai succesorului.

Spre deosebire de dreptul roman unde separatia de patrimoniu nu putea fi ceruta decat de toti ereditarii succesorali si pentru intreg patrimoniul in dreptul roman aceasta poate fi ceruta individual de orice creditor precum si cu privire la un bun anume din succesiune.

Separatia de patrimonii nu poate fi ceruta in ipoteza in care creditorii succesorali renunta expres sau tacit la aceasta si nici in cazul in care se refera la bunuri mobile si au trecut mai mult de trei ani de la deschiderea mostenirii. In privinta imobilelor privilegiul separatiei nu poate fi exercitat atata timp cat bunul se afla la mostenitor .

Ca efect al separatiei cele 2 patrimonii cel succesoral si cel personal al mostenitorului raman distincte si in consecinta creditorii (legatarii ) separatisti vor fi platii cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorului din pretul bunurilor succesorale cu privire la care a fost invocata.

Transmisiunea posesiunii mostenirii

In privinta posesiunii mostenirii legea distinge intre doua categorii de mostenitori :

•  Mostenitorii sezinari care au posesiunea de drept a mostenirii

•  Mostenitorii nesezinari care trebuie sa ceara trimiterea in posesie

Sezina este un beneficiu al legii in virtutea caruia anumiti mostenitori � au de drept poesiunea succesiunii din momentul mortii defunctului � (art. 653 alin. 1 Cod civil).

Mostenitorii sezinari beneficiaza prin urmare de drept de posesiunea bunurilor succesorale mostenite chiar de la data deschiderii succesiunii. Sezina nu se confunda insa cu posesia atribut al dreptului de proprietate .Mostenitorii sezinari au doar un drept de detentie asupra bunurilor succesorale.Acestia vor putea exercita toate acttiunile in legatura cu bunul pe care le putea exercita si autorul lor.

Mostenitorii nesezinari nu au posesia de drept a mostenirii ei trebuind sa ceara acest lucru de la notarul public care le va elibera un certificat de punere in posesie.in general, efectele punerii in posesie sunt aceleasi ca si in cazul mostenitorilor sezinari.