Felurile mostenirii

Mostenirea este legala atunci cand transmisiunea pentru cauza de moarte are loc in temeiul legii, in cazul in care de cujusul nu lasa testament sau atunci cand desi exista testament acesta nu este valabil, este caduc ori nu cuprinde dispozitii referitoare la bunuri succesorale. Succesiunea legala se mai numeste si mostenire ab intestat adica fara testament. Persoanele care culeg mostenirea in temeiul legii au vocatie universala la patrimoniul defunctului sau cu titlu universal.

Mostenirea este testamentara atunci cand transmisiunea patrimoniului defunctului se realizeaza in temeiul vointei celui care lasa mostenirea, vointa manifestata pe timpul cat acesta a fost in viata in formele prevazute de lege. Cel care dispune astfel se numeste testator, iar persoanele care mostenesc se numesc legatari si pot fi universali, cu titlu universal sau cu titlu particular.

Spre deosebire de dreptul roman unde se aplica principiul incompatibilitatii mostenirii testamentare cu cea legala ( nemo partim testatus partim intestatus decedere potest ), in dreptul nostru cele doua feluri de mostenire nu se exclud reciproc. Totusi mostenirea testamentara o poate inlatura pe cea legala numai daca nu exista mostenitori rezervatari si testatorul a instituit unul sau mai multi legatari cu titlu universal care au impreuna vocatie la intreaga mostenire.

De asemenea, din aceleasi considerente o persoana poate mosteni in acelasi timp si in calitate de mostenitor legal dar si ca legatar. Persoana chemata la mostenire de catre lege si in acelasi timp gratificata prin testament poate opta diferit cu privire la mostenirea legala si la legat adica sa accepte una si sa renunte la cealalta.