Materiale juridice despre SUA (217)

    Jurisprudenta   Teren apartinand fondului forestier. Calitate procesuala activa a Regiei Nationale a Padurilor
  Potrivit H.G. nr. 229/2009, Regia Nationala a Padurilor a fost creata ca institutie avand ca obiect de activitate apararea, conservarea si dezvoltarea durabila a fondului forestier proprietatea statului, pe care il administreaza conform art. 2 lit. a) pct. 1 din Regulamentul privind organizarea si functionarea Regiei Nationale a Padurilor, aceasta institutie, creata pentru a actiona in numele statului, ca un prepus al sau in domeniul silviculturii, are dreptul de a apara si asigura integritatea fondului forestier proprietatea statului, respectiv de a promova orice actiune in justitie pentru a recupera bunurile statului ce ii sunt date in administrare, respectiv terenurile forestiere.
   Data aparitiei: 04 Ianuarie 2017
    Jurisprudenta   Respingerea actiunii principale si a cererii de chemare in garantie formulata de parat
  Obligarea la plata cheltuielilor de judecata are in vedere culpa procesuala a partii care a pierdut procesul. Ca atare, partea aflata in culpa procesuala va suporta, la cerere, cheltuielile de judecata efectuate in cauza de partea adversa care a castigat procesul.
   Data aparitiei: 04 Ianuarie 2017
    Jurisprudenta   Nelegalitatea suspendarii apelului ca urmare a neindeplinirii de catre intimat a unei obligatii stabilite in sarcina sa
  Cazul particular de suspendare facultativa a judecatii, reglementat de dispozitiile art. 242 alin. (1) NCPC, constituie o sanctiune procedurala, instituind conditia culpei reclamantului pentru neindeplinirea unor obligatii stabilite in sarcina sa in cursul judecatii, iar corespondentul acestuia in faza apelului, cu aplicarea art.482 C.proc.civ., este apelantul. Prin urmare, in conditiile in care culpa procesuala in neindeplinirea obligatiilor impuse de catre instanta apartine intimatului, nu sunt incidente dispozitiile cuprinse in art.242 alin.(1) C.proc.civ.
   Data aparitiei: 04 Ianuarie 2017
    Jurisprudenta   Modificarea cadrului procesual de catre instanta prin mecanismul permis de art. 243 din CPC din 1865
  Evocarea fondului in apel, potrivit art. 297 alin. (1) C. proc. civ., nu presupune reactivarea tuturor dispozitiilor referitoare la judecata in prima instanta, astfel incat modificarea actiunii in apel prin introducerea in proces a unor noi parati nu se poate face cu ignorarea dispozitiilor art. 298 C. proc. civ.
   Data aparitiei: 04 Ianuarie 2017
    Jurisprudenta   Actiune in rezolutiune. Contract de antrepriza incheiat in forma simplificata
  1. Regula in materie de obligatii este reprezentata de consensualism, contractul fiind valabil incheiat cata vreme partile au ajuns la un acord cu privire la elementele esentiale ale conventiei. Incheierea unui contract de antrepriza nu face parte din categoria contractelor solemne, fiind supus din momentul nasterii sale principiului consensualismului, consacrat de art. 942 si art. 1245 C. civ.
   Data aparitiei: 04 Ianuarie 2017
    Jurisprudenta   Consecinte neformularii unei cereri de repunere in situatia anterioara in cadrul unei actiuni privind rezolutiunea unui antecontract de vanzare-cumparare
  Repunerea in situatia anterioara a partilor contractante, ca efect al dispunerii rezolutiunii judiciare, reprezinta o cerere distincta, de sine statatoare cu care trebuie sesizata instanta de judecata, in lipsa careia instanta nu poate aplica principiul restitutio in integrum.
   Data aparitiei: 04 Decembrie 2015
    Jurisprudenta   Efectele prorogarii legale de competenta in situatia in care cererea reconventionala este disjunsa de cererea principala
  Prorogarea legala de competenta prevazuta de dispozitiile art. 123 alin. (1) NCPC produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent daca cererea principala si cererea reconventionala se solutioneaza concomitent ori se procedeaza la disjungerea cererii reconventionale si formarea unui nou dosar, intrucat - chiar prin judecarea sa separata - cererea reconventionala pastreaza caracterul incidental in raport cu cererea principala, dobandit prin formularea cererii in conditiile art. 209 NCPC, neputand fi considerata o cerere introductiva de instanta, in sensul art. 30 alin. (3) NCPC.
   Data aparitiei: 03 Decembrie 2015
    Jurisprudenta   Conflict negativ de competenta ivit in cazul competentei facultative
  Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., prin raportare la alin. (3) al aceluiasi articol, daca un judecator (procuror, asistent judiciar, grefier) are calitatea de reclamant intr-o cerere de competenta instantei la care isi desfasoara activitatea, va sesiza una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta la care isi desfasoara activitatea.
   Data aparitiei: 27 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Subiectul activ si elementele constitutive ale infrantiunii de conflict de interese
  In procedura insolventei, practicianul in insolventa desemnat administrator judiciar provizoriu sau administrator judiciar are calitatea de functionar public, in acceptiunea art. 175 alin. (2) C. pen. si, in consecinta, poate fi subiect activ al infractiunii de conflict de interese. Fapta practicianului in insolventa, asociat in cadrul unei societati profesionale cu raspundere limitata desemnata administrator judiciar provizoriu sau administrator judiciar in procedura insolventei, care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a incheiat contracte de asistenta juridica sau a participat la luarea deciziei de a se incheia astfel de contracte cu societatea civila profesionala de avocati in cadrul careia are calitatea de asociat, pentru asigurarea asistentei juridice si a reprezentarii societatii debitoare aflate in insolventa, obtinand un folos patrimonial constand in onorariu, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese.
   Data aparitiei: 22 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Momentul la care se produce transferul dreptului de proprietate in cazul hotararii judecatoresti care tine loc de act autentic de vanzare-cumparare
  Masurile adoptate printr-o hotarare judecatoreasca, prin care s-a constatat intervenita intre parti vanzarea-cumpararea unui imobil si prin care s-a stabilit ca sentinta va tine loc de act autentic de vanzare-cumparare, nu au caracter executoriu prin natura lor, deoarece ele nu pot fi puse in executare in mod silit, asa incat, in privinta lor, nu pot fi evocate prevederile art. 7208 C. proc. civ.
   Data aparitiei: 22 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Conventia de rezolutiune a unui contract de vanzare incheiata in temeiul prevederilor art. 1550 din Codul civil este un act de administrare
  Din economia dispozitiilor art. 345 C. civ. reiese ca fiecare sot poate incheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobandire a bunurilor comune, iar in masura in care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, sotul care nu a participat la incheierea actului nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta.
   Data aparitiei: 22 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Conflictul de legi in timp in cazul executarii silite
  Pentru rezolvarea conflictului de legi in cazul schimbarii reglementarilor in materia executarii silite, legiuitorul nu are in vedere data la care titlul a carui executare se urmareste a devenit sau putea deveni executoriu, ci data la care creditorul a sesizat organul de executare, conform art. 622 al. (2) NCPC. Prin urmare, cum cererea de executare silita a fost depusa la biroul executorului judecatoresc inainte de intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, avand in vedere principiul neretroactivitatii legii civile, precum si prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 (legea de punere in aplicare a noului cod) si ale art. 24 teza ultima NCPC, procedurii executionale ii sunt aplicabile dispozitiile vechiului Cod de procedura civila.
   Data aparitiei: 22 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Conditiile de admisibilitate ale recursului intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 1 din VCPC
  In cazul in care instanta care a calificat calea de atac din apel in recurs a fost compusa din trei judecatori, si nu din doi judecatori, hotararea pronuntata de aceasta este nelegala fiind incidente dispozitiile art. 304 pct. 1 C. proc. civ., intrucat, din punct de vedere procedural, instanta investita cu solutionarea unei cereri de apel trebuie sa fie compusa din 2 judecatori si numai dupa ce calea de atac a apelului este calificata in recurs completul trebuie sa fie compus din 3 judecatori.
   Data aparitiei: 22 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Admisibilitatea recursului formulat impotriva deciziei pronuntata in recurs ca urmare a gresitei calificari de catre instanta a caii de atac exercitata de parti
  Critica, prin care partea recurenta invoca gresita calificare a caii de atac de catre curtea de apel, respectiv recurs si nu apel, imprejurare ce a condus la solutionarea cauzei de catre un complet format din trei judecatori, cu consecinta rapirii unei cai de atac prevazute de lege, se incadreaza in prevederile art. 304 pct. 1 C.proc.civ., iar o astfel de critica nu ar putea fi solutionata si pretinsa greseala a instantei nu ar putea fi indreptata decat prin recunoasterea admisibilitatii caii de atac a recursului.
   Data aparitiei: 22 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Recurs in casatie intemeiat pe motivul ca s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege
  In cazul unui concurs de infractiuni, daca instanta de apel a retinut circumstante atenuante, stabilirea unei pedepse inferioare minimului special rezultat prin aplicarea dispozitiilor art. 76 alin. (1) C. pen. privind efectele circumstantelor atenuante pentru una dintre infractiunile concurente si aplicarea pedepsei rezultante conform art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. prin adaugarea sporului de o treime din pedeapsa inferioara minimului special rezultat prin aplicarea dispozitiilor art. 76 alin. (1) C. pen. se incadreaza in cazul de recurs in casatie prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. referitor la aplicarea pedepsei in alte limite decat cele prevazute de lege. In aceasta ipoteza, in temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie admite recursul in casatie si modifica atat pedeapsa inferioara minimului special rezultat prin aplicarea dispozitiilor art. 76 alin. (1) C. pen. pentru una dintre infractiunile concurente, cat si pedeapsa rezultanta, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.
   Data aparitiei: 21 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Motivul optional de refuz al executarii mandatului european de arestare
  In conformitate cu prevederile art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, situatia in care mandatul european de arestare a fost emis in scopul executarii unei pedepse cu inchisoarea, iar persoana solicitata, care este cetatean roman sau traieste in Romania si are o rezidenta continua si legala pe teritoriul Romaniei pentru o perioada de cel putin 5 ani, declara ca refuza sa execute pedeapsa in statul membru emitent constituie un motiv optional de refuz al executarii mandatului european de arestare si, in consecinta, instanta poate dispune executarea acestuia.
   Data aparitiei: 21 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Limitele de judecata ale cererii de apel
  Potrivit dispozitiilor imperative ale art. 292 alin. (2) C. proc. civ., �in cazul in care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului nu cuprinde motive noi, instanta de apel se va pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta�.
   Data aparitiei: 21 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Efectele cererii de chemare in judecata a unei persoane predecedate la data sesizarii instantei
  Daca formularea unei cereri de chemare in judecata a unei persoane predecedate la data sesizarii impune solutia data de art. 41 C. proc. civ., a admiterii exceptiei lipsei capacitatii de folosinta a partii pentru neindeplinirea unei conditii de promovare a actiunii civile, incidenta institutiei introducerii in cauza a mostenitorilor, reglementata de art. 243 C. proc. civ., pleaca de la premisa ca cerinta capacitatii civile a partii a fost indeplinita la data sesizarii, dar partea a decedat pe parcursul solutionarii litigiului. Remediul unei actiuni promovate impotriva paratului predecedat la data introducerii cererii de chemare in judecata consta in formularea de catre reclamant a unei cereri modificatoare a cadrului procesual prin chemarea in judecata a mostenitorului, dar numai in conditiile procedurii reglementate de dispozitiile art. 132 ale Codului procedura civila de la 1865. Prin urmare, reclamantul poate formula aceasta cerere numai pana la prima zi de infatisare, asa cum este aceasta definita in art. 134 C. proc. civ., nefiind incidente dispozitiile art. 243 C. proc. civ.
   Data aparitiei: 21 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Conditiile acordarii cheltuielilor de judecata
  In sensul instituit de art. 274 alin. (1) C. proc. civ. cheltuielile de judecata sunt legate de culpa procesuala dintr-o anumita cauza pendinte pe rolul instantelor de judecata, astfel incat nu se pot solicita intr-un dosar cheltuieli de judecata efectuate intr-un alt dosar, fiind irelevant faptul ca ele se refera la acelasi dosar de dauna al asiguratorului, evidenta administrativa a dosarelor de dauna ale asiguratorilor neputand sa prevaleze asupra organizarii administrative a instantelor si sa permita un cumul al diferitelor onorarii incasate de catre un avocat de la acelasi client.
   Data aparitiei: 21 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Competenta teritoriala in cazul actiunii in anularea deciziei emise de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor
  Litigiul, avand ca obiect anularea deciziei de invalidare emisa de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor este de competenta (teritoriala si materiala) a Tribunalului Bucuresti in a carui circumscriptie se afla sediul entitatii emitente, in acord cu dispozitiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013.
   Data aparitiei: 21 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Actiunea civila din cadrul procesului penal cu privire la raspunderea comitentilor pentru prepusi
  In cazul prejudiciilor produse prin infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa, savarsita de angajatii unei companii feroviare, compania feroviara are calitatea de parte responsabila civilmente si raspunde in conditiile dispozitiilor art. 1373 C. civ. referitoare la raspunderea comitentilor pentru prepusi, daca: a) fapta comisa de inculpati are legatura cu atributiile incredintate de compania feroviara, fiind consecinta omisiunii respectarii acestor atributii; b) compania feroviara - comitentul, in virtutea contractelor de munca incheiate cu inculpatii, exercita controlul asupra modului in care inculpatii si-au indeplinit functia, avand posibilitatea de a inceta contractele de munca ale acestora; c) nu este indeplinita conditia negativa prevazuta in art. 1373 alin. (3) C. civ., in sensul ca victimele accidentului feroviar nu puteau sa cunoasca faptul ca prepusii au actionat fara legatura cu scopul functiilor incredintate - contrar acestor functii.
   Data aparitiei: 21 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Conditiile si efectele suspendarii de drept a actiunilor privind realizarea creantelor asupra debitorului aflat in procedura insolventei
  In cazul in care prin actiunea introductiva de instanta s-a solicitat, pe de o parte, anularea in parte a unui contract de cesiune de creanta, iar, pe de alta parte, obligarea partii parate, societate aflata in insolventa, la plata unor sume de bani, este legala solutia instantei de suspendare, in temeiul dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, doar a petitului in pretentii referitor la parata aflata in insolventa, intrucat aceasta suspendare nu poate opera decat pentru cererea prin care se urmarea realizarea unei creante asupra debitoarei aflata in insolventa, petitul privind anularea in parte a contractului de cesiune neputand sa duca in mod direct la realizarea creantei.
   Data aparitiei: 21 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Conditiile si efectele principiului repararii integrale a prejudiciului suferit de creditor
  Principiul repararii integrale a prejudiciului suferit de creditor, ca urmare a neexecutarii sau a executarii cu intarziere de catre debitor a obligatiei de plata, cuprinde atat pierderea efectiv suferita de creditor (damnum emergens), cat si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), astfel incat debitorul-parat datoreaza atat reactualizare, cat si dobanzi penalizatoare la debit in raport cu prevederile art. 1535 si urm. C. civ. Suspendarea executarii silite a obligatiei de plata nu reprezinta o cauza de exonerare pentru plata actualizarii si a dobanzii legale, acordarea unui termen de gratie si achitarea creantei cu intarziere neputand inlatura dreptul creditorului de la repararea integrala a prejudiciului suferit.
   Data aparitiei: 20 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Conditiile de admisibilitate in cazul contestatiei in anulare intemeiata pe dispozitiile art. 318 alin. (1) teza a II-a din VCPC
  Pentru ca o contestatie in anulare sa poata fi admisa in temeiul art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., trebuie indeplinite urmatoarele conditii: instanta de recurs sa fi omis sa cerceteze vreunul din motivele de recurs si aceasta omisiune sa se fi produs din greseala, textul referindu-se la omisiuni esentiale si involuntare in raport cu situatia existenta la dosar in momentul pronuntarii hotararii. Nu este indeplinita aceasta conditie in cazul in care instanta de recurs a inteles sa grupeze, printr-un rationament juridic de sinteza, argumentele folosite de recurent in dezvoltarea unuia si aceluiasi motiv de recurs, pentru a raspunde printr-un considerent comun, deoarece nu se poate reprosa omisiunea de a cerceta motivul, omisiunea cercetarii unui motiv de modificare neexistand in situatia in care instanta de recurs a analizat grupat toate criticile si sustinerile formulate de recurent. Asa fiind, neexaminarea distincta a fiecarui motiv de recurs nu constituie, prin ea insasi, o omisiune, in sensul dispozitiilor art. 318 C. proc. civ., daca instanta a raspuns la motivele de modificare sau casare printr-un considerent comun.
   Data aparitiei: 20 Noiembrie 2015
    Jurisprudenta   Beneficiarul asigurarii in situatia in care exista un contract de asigurare de viata incheiata pentru riscul de deces al imprumutatului
  Beneficiar al asigurarii, indiferent de partea contractanta din contractul de credit asigurata: imprumutat sau coplatitor, este banca, asigurarea acoperind riscul produs ca urmare a intervenirii decesului asiguratului, indemnizatia de asigurare reprezentand soldul neachitat, inregistrat la data scadenta imediat urmatoare producerii evenimentului asigurat. Beneficiul asigurarii nu poate fi o obligatie contractuala a carei neexecutare sa o poata pretinde succesorii asiguratului, intrucat acesteia nu-i corespunde nicio contraprestatie din partea asiguratului, situatie in care ar avea loc o permutare a calitatii de beneficiar in persoana asiguratului, astfel incat succesorii asiguratului nu justifica legitimare procesuala activa intr-o astfel de actiune.
   Data aparitiei: 18 Noiembrie 2015

---

---