Primul �bilant de sanatate� al spatiului Schengen

In conditiile in care cetatenii europeni efectueaza peste 1,25 de miliarde de calatorii anual, sunt necesare masuri de vigilenta pentru a apara dreptul la libera circulatie al acestora. Comisia a adoptat astazi primul sau ``bilant de sanatate``, o imagine de ansamblu efectuata bianual privind functionarea spatiului Schengen, care va contribui la consolidarea orientarii si cooperarii politice dintre tarile participante. Raportul este insotit de orientari care urmaresc sa asigure o interpretare si o punere in aplicare coerente a aspectelor selectate, in spirit de solidaritate.

``Schengen este una dintre realizarile considerate a fi cele mai valoroase ale integrarii europene. Sistemul este apreciat pe scara larga de cetatenii europeni si are o contributie importanta la prosperitatea noastra economica. Pentru ca spatiul Schengen sa se mentina, este nevoie ca fiecare sa isi indeplineasca rolul sau. Acesta incepe cu o dezbatere periodica, constructiva in Parlamentul European si Consiliu, iar raportul de azi asigura o baza buna de pornire``, a declarat Cecilia MalmstrA�m, comisarul pentru afaceri interne.

Primul raport acopera perioada 1 noiembrie 2011 - 30 aprilie 2012 si evalueaza in special:

Situatia la frontierele externe ale spatiului Schengen si in interiorul acestuia

Presiunea existenta la frontierele externe ale spatiului Schengen este concentrata intr-un numar limitat de puncte fierbinti, in special pe ruta est-mediteraneeana, prin Turcia catre Grecia. In ultimele trei luni ale anului 2011, au fost detectate aproape 30 000 de treceri ilegale la frontierele externe, iar aproximativ 75 % dintre acestea au fost pe ruta est-mediteraneeana.

Ca urmare a deficientelor grave identificate in Grecia, Comisia considera ca eforturile, in special cele legate de controlul frontierelor externe terestre si maritime, trebuie sa ramana o prioritate. De aceea, UE trebuie sa sprijine in continuare eforturile acestei tari de a-si gestiona frontierele externe, mai ales prin acordarea de asistenta Greciei in vederea unei utilizari mai eficiente a fondurilor UE relevante, destinate gestionarii migratiei.

Aplicarea normelor Schengen

Pe parcursul celor sase luni acoperite de raport, au fost reintroduse controale la frontierele interne doar de doua ori: de catre Franta, la frontiera sa cu Italia (pentru summitul G20 din 3-4 noiembrie 2011) si de catre Spania, la frontiera sa cu Franta si la aeroporturile din Barcelona si Girona (cu ocazia reuniunii Bancii Centrale Europene din 2-4 mai 2012). Comisia va continua sa asigure aplicarea integrala a normelor UE, in special in ceea ce priveste controalele politiei si restrictiile impuse de aceasta la frontierele interne.

In mai multe state participante, au fost efectuate verificari (prin intermediul mecanismului de evaluare Schengen) ale aplicarii corecte a normelor in ceea ce priveste: frontierele aeriene in Ungaria, Malta si Slovenia, vizele in Republica Ceha, Ungaria, Malta si Slovenia, SIS/Sirene in Finlanda si Suedia, cooperarea politieneasca in Malta, Slovenia, Suedia, Islanda si Norvegia si protectia datelor in Republica Ceha, Ungaria, Polonia, Slovacia si Islanda. Desi raportul indica faptul ca, in unele cazuri, mai sunt inca aspecte care pot fi ameliorate, niciuna dintre evaluari nu a precizat tipul de deficiente care ar necesita o actiune imediata din partea Comisiei.

Procedurile de acordare a vizelor si regimurile fara viza

Lansarea Sistemului de Informatii privind Vizele (VIS) la 11 octombrie 2011 a fost incununata de succes in prima regiune in care acesta a fost aplicat (Algeria, Egipt, Libia, Mauritania, Maroc si Tunisia). Toate oficiile consulare ale statelor Schengen din intreaga lume ar trebui sa fie conectate la Sistemul de Informatii privind Vizele in termen de doi ani.

Orientarile privind eliberarea permiselor de sedere (temporara) si a documentelor de calatorie

Comisia Europeana subliniaza necesitatea ca statele membre sa informeze in timp util celelalte state membre si Comisia cu privire la deciziile pe care intentioneaza sa le ia in ceea ce priveste eliberarea unor permise de sedere. Daca un migrant nu indeplineste conditiile necesare pentru a putea calatori in spatiul Schengen, statul membru care elibereaza un permis de sedere (temporar) ar trebui sa opteze pentru eliberarea unui permis de sedere (provizoriu) care nu este echivalentul unei vize Schengen de scurta sedere. Statele membre ar trebui sa aduca la cunostinta detinatorilor unor astfel de documente, intr-un mod adecvat si eficient, conditiile in care pot (sau nu pot) sa calatoreasca in spatiul Schengen.

Orientarile privind masurile politienesti in zonele de frontiera interna

Statele membre isi pot exercita competentele politienesti in zonele de frontiera interna, cu scopul de a verifica dreptul de sedere al unei persoane pe teritoriul respectiv. Cu toate acestea, verificarile pot fi efectuate doar prin sondaj, in conformitate cu evaluarea riscurilor.

Atunci cand se evalueaza compatibilitatea cu normele Schengen a controalelor politienesti in zonele de frontiera interna, este necesar sa se analizeze modul in care aceste verificari sunt realizate in practica. Comisia are nevoie de informatii statistice concrete din partea statelor membre. Prin urmare, aceasta poate cere statului membru in cauza sa prezinte informatii referitoare la controalele efectuate la frontiera in timpul unei perioade date, precum si referitoare la modul in care acestea au contribuit la atingerea obiectivelor stabilite in legislatia sau in strategiile nationale, de exemplu, combaterea criminalitatii transfrontaliere.

In septembrie 2011, Comisia a prezentat propuneri pentru a consolida eficacitatea si legitimitatea sistemului Schengen (IP/11/1036 si MEMO/11/606).

In comunicarea sa ``Guvernanta Schengen - consolidarea spatiului fara controale la frontierele interne``, Comisia si-a anuntat intentia de a prezenta institutiilor UE, de doua ori pe an, o imagine de ansamblu a functionarii sistemului Schengen.

Primul raport adoptat astazi constituie baza pentru o dezbatere in Parlamentul European si in Consiliu si contribuie la consolidarea orientarii si cooperarii politice intre cele 26 de tari care fac parte din spatiul Schengen (toate statele membre ale UE, cu exceptia Regatului Unit, a Irlandei, Romaniei, Bulgariei si Ciprului, precum si tarile care nu sunt membre ale UE - Islanda, Norvegia, Elvetia si Liechtenstein).